Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Ileana Burnichioiu: Despre tipologizare în arhitectură: Bisericile gotice din Transilvania cu închideri de altar în ax
Ill între cele din urmă am numit şi construcţiile cu şase laturi închise estic în unghi axial, dar considerate anterior ca derivări accidentale ale absidelor cu cinci laturi şi tratate separat* 16. Separaţia ni se pare însă inutilă; ea nu apare nici în exegeza istoriografică a modelelor externe şi nu se justifică nici din punct de vedere strict tehnic. Odată cu apariţia seriei tipologice discutate s-a manifestat şi preocuparea pentru geneza tipului de plan în care absida altarului se închide printr-un număr par de laturi ce formează un unghi în axul bisericii; de asemenea s-a căutat un prototip transilvănean pentru această serie. Fiind unul din monumentele reprezentative al goticului transilvănean, la care s-a remarcat altarul cu patru laturi şi închidere axială, cu o datare considerată certă (1443) şi aflat într-o zonă cu mai multe dintre analogiile planimetrice citate, capela castelului din Hunedoara a devenit punctul de referinţă al seriei. încadrările cronologice pentru bisericile cu planimetrii asemănătoare s-au realizat de multe ori în funcţie de această dată. La o analiză sumară însă, putem sesiza la capela castelului câteva trăsături care o individualizează faţă de tipul de construcţie discutat. Structura ei are la bază o planimetrie cu patru laturi în exterior, dar cu cinci la interior, unde extremitatea estică este închisă drept, ca şi la sanctuarele cu număr impar de laturi; doar în exterior închiderea este într-un unghi care de această dată, pare a avea rol de suport alături de ceilalţi contraforţi ai altarului. Boltirea a urmat acelaşi sistem cu număr impar de laturi. Pe de altă parte, cercetări arheologice mai recente, realizate la biserica Sf. Nicolae din Hunedoara17 *, demonstrează că pot exista în seria analizată monumente mai vechi decât capela Hunedoreştilor. Acestea sunt de fapt singurele investigaţii arheologice care aduc modificări cronologice mai însemnate în cadrul tipologieilx. Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara nu este unicul edificiu transilvănean care s-ar data mai devreme de secolul al XV-lea; bisericile, romano-catolică din Racu, Sf. Arhangheli din Sănduleşti, ca şi cele din Sâncraiu şi Tâmăvioara, au antecedente în secolul al XIV-lea care însă n-au fost suficient lămurite. Pentru vechimea utilizării planimetriilor hexagonale în arhitectura de zid transilvăneană pot fi invocate şi cele două exemple ale arhitecturii de fortificare, turnurile datate în secolul al XIV-lea, de la 14 H. Fabini, op. cit., p. 489. 16 Eugenia Greceanu, Influenţa gotică..., p. 39. 17 Z. K. Pinter, M. Ţiplic, Biserica “Sf. Nicolae", jud. Hunedoara, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1997, Călăraşi, 1998, p. 29-30. 111 Investigaţii arheologice s-au realizat şi la Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului (vezi Luminiţa Munleanu, Mariana Beldie Dumitrache, op. cit. p. 52-55), Bârsău (rezultate comunicate de către Luminiţa Munteanu- Dumitriu la simpozionul omagial Radu Popa, Bucureşti, febr 1998) şi Râu de Mori (începute în 1997) dar nau fost de natură să schimbe cronologia seriei.
