Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Afirmarea - pagini literare sătmărene
> t BACÂRU, Lívia Bibliolog, traducătoare, poéta. S-a născut la 10 noiembrie 1921 ín localitatea sătmăreană Valea Vinului. Numele la naştere: Livia-AntoniaAnderco. A murit în zorii eclipsei (11 aug. 1999) şi este înmormîntată la cimitirul Bellu. Studii: liceale la Satu Mare; Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. A desfăşurat o admirabilă activitate în cadrul Bibliotecii Academiei, la Revista Bibliotecilor, la Biblioteca Centrală de Stat unde a elaborat studii şi articole în domeniile filigranelor din cărţi vechi româneşti, a ex-librisului românesc şi a rarităţilor bibliofile. A colaborat la revistele: Studia bibliologica, Studii şi cercetări de documentare şi bibliologie, Revista Bibliotecilor, Revue Roumaine, îndrumătorul cultural. Biblioteca, Revista muzeelor, Magazin, Teoria şi practica în informare documentară şi biblioteconomie, Biblioteca, Ateneu etc. A publicat poezie în ziarul Buciumul din Satu Mare, România literară, Atelier literar, lăsînd în manuscris pagini de poezie originală şi nenumărate traduceri. A fost membră a Uniunii Scriitorilor din România. * Livia Bacâru a fost preocupată de tezaurul cărţii rare sătmărene. în ziarul local, Steagul roşu, a iniţiat un dialog cu cititorii privind primele tipărituri româneşti (XVIII, nr. 5217, din 31 martie 1966, pag. 2). Tot aici publică articole despre Stolnicul Cantacuzino (XVIII, nr. 5274, 7 iulie 1966, pag. 2), despre Biblioteca Academiei în pragul centenarului (XX, nr. 5662, 7 sept. 1967, pag. 1-2). Despre Fondul tradiţional din vechile biblioteci sătmărene a scris în suplimentul Geneze (Satu Mare, nov., 1970, pag. 2) iar despre vechile stampe reprezentînd cetatea Satu Mare în Satu Mare - Studii şi comunicări, Muzeul judeţean, 1975, pag. 77-86. Interesul şi ataşamentul pentru starea cărţii vechi sătmărene se regăseşte şi în articolul critic - Ce se întîmplă cu Biblioteca municipală din Satu Mare? (în Revista Bibliotecilor, XXIV, nr. 6, iunie, 1971, pag. 339-340). Lucrări publicate: Catalogul incunabulelor din Biblioteca Academiei R.S. România, Bucureşti, 1970, XVI - 92 pag. + 16 f. pl„ Biblioteca Academiei R.S. România, Cabinetul de manuscrise - documente - carte rară; Stolnicul Constantin Cantacuzino. Un umanist român. Bibliografie literară (în colaborare cu C. Dima Drăgan), Bucureşti, Ed. Albatros, 1970,335 p. + 16 f. pl., col. “Oameni de seamă”. Traduceri: A tradus în limba română scrierile de tinereţe ale lui L. Rebreanu: suita de nuvele Szamárlétra (Scara măgarilor), în L. Rebreanu, Opere, voi. 1, Inedite, Bucureşti, Ed. pentru Literatură, 1968, pag. 37-310 (texte paralele); Cazarma, primul roman al lui L. Rebreanu, în Manuscriptum, VI, 1979, nr. 3 (20), pag. 41-58 şi nr. 4 (21). Alte traduceri din limba maghiară: *studii critice - Jakó Zsigmond, Philobiblion transilvan, Ed. Criterion, Bucureşti, 1970, 512 pag.; Jancsó Elemér, Studii literare, Ed. Kriterion, 1983, 293 pag.; Csehi Gyula, Clio şi Caliope sau despre limitele istoriei literaturii, Ed. Kriterion, 1978, XIII + 525 pag.; * romane: Kemény Zsigmond, Văduva şi fiica ei, Ed. Kriterion, 1980, 336 pag.; Mester Zsolt, Cheile, Bucureşti, Ed. Kriterion, 1983,247 pag.; Balogh József, Răzbunarea lui Pirogoteles, Ed. Kriterion, 1986,271 pag.; 29
