Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Revista catolică
Referinţe critice: Antonescu, Nae - Grigore Scarlat: Cercuri de aur, în Steaua; nr.l, 1987; Chelu, Marin - G. Scarlat, Cercuri de aur, în Familia, nr. 3/1987; Popescu, Titu- Cercuri de aur, în Transilvania, nr.6/ 1987; Pintescu, Al. - Vitrina cărţilor, Diptic sătmărean, în Flacăra, XXXVI, nr. 8 (1653), 20 febr. 1987; Cistelecan, Al. - Delicateţea cu bovarisme, în Luceafărul, 1987; Vădan, loan - Ora maturei afirmări, în Pleiade, nr. 1 (12), anul IV, 1993, pag. 12; Diaconu, MirceaA. - Melancolii cerebralizate, în Bucovina literară, pag. 12-14,1994; Popescu, Titu - Grigore Scarlat - Rouă medievală, în Observator (München), sept.-oct, 1996; Ţepelea, loan- O linie a echilibrului şi a candorii, în Unu, anul VII, nr.7-8/77-78), iulie-august, 1996; Savin, Nicolae - Mic tratat despre rouă, în Vatra, nr.10, 1996; Cubleşan, Constantin - Vîrste poetice, în Steaua, pag.29, nr.7-8/1996; Melancu, Ştefan - Contemplaţia elegiacă, în Apostrof, nr. 1 - 2, 1997; Grigurcu, Gh. - Dualităţi lirice, în Viaţa Românească, nr.5-6-, mai-iunie, 1997; Vulturescu, George - Grigore Scarlat - Rouă medievală, în Poesis, nr.7- 8 (91-92), 1997; Pintescu, Alexandru - Grigore Scarlat: Ţărmul himerei, în Poesis, nr. 5/6, 1998; Cozmuţa, Aug. - Himera ca o ultimă paranteză, în Graiul Maramureşului-21 iunie, 1998; Popescu, Titu - Ţărmul himerei, în Observator, oct.-nov., 1998, München; Antonescu, Nae- Profil, G. Scarlat, în Discobolul, III, nr. 19-20 (27-28), august,' 1999,pag. 161-165; Ştefanescu, Alex. - Scriitorul exilat la Tg. Jiu, în România literară, nr. 50, anul XXXII, 15-21 dec. 1999. Opinii: “O poezie apolinică, limpidităţi tulburate de un substrat elegiac, întretăiată de universuri genuine şi de întrebări fără răspuns este lirica lui Grigore Scarlat....” (Radu Enescu). * “O discret-vibratilă poezie, de speţă transilvană, scrie Grigore Scarlat. Răcoarea meditativă a “verii scurte”, a unei vieţi statornicite “în tiparele bătrîne”, “avidă”, _____s_____ cu toate că refuzîndu-şi “preaplinul”, ameninţată astfel cum “roşeaţa merelor” e ameninţată de “cristalul de gheaţă”, acordă caligrafiei sale dezolate onotă unitarăAura unui vis retrograd, “rotindu-se ca o aducere aminte”, se destramălin în texte. Eun amestec de senzualitate sfioasă pe cît de arzătoare, ce se scaldă în corespondenţe fitomorfe, şi de “metafizică” nedeslipită de peisaj, mulată pe trupul feminin, pătrun-zîndu-se de “auriul lunatic” al acestuia. Stihurile în cauză degajă o emoţionantă frăgezime intimă, de jurnal. Ascunzîndu-se parcă, pecetluindu-şi imaginile sub o pudoare a resignării, poetul le face cu atît mai ispititoare. Sufletul său aspiră spre o “unică experienţă” în care viaţa se asociază cu poezia, muzica, pictura, nu ca simptom al nediferenţierii diletante, al slăbiciunii, ci, dimpotrivă, ca o probă a autenticităţii unei personalităţi, ce se adînceşteîn riscul săude-afipurşi simplu.” (Gheorghe Grigurcu). SCURTU, Vasile___________ Lingvist, istoric literar, profesor. Este născut la 15 mai 1906 în localitatea Parva (Bistriţa-Năsăud) şi a decedat la Cluj-Napoca (19 sept. 1968). Studii: la Gimnaziul superior fundaţional românesc - Năsăud; licenţa la Filologie, Universitatea din Cluj (1930). Doctorat cu lucrarea Termenii de înrudire în limba română (1948). Activitatea sătmăreană: între anii 1930-1941 desfăşoară la Satu Mare o 217
