Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Icoane Maramureşene
reviste din Ungaria - Kortárs, Alföld, Jelenkor şi altele. A figurat şi în antologia Ötödik évszak /Al cincilea anotimp/ (Tg. Mureş 1980). A fost redactor la revista Echinox (1983). Cărţi publicate: Tengerész Henrik intelmei/Aventurile marinarului Henrik, poezii, Bucureşti, 1983; Tűztök! hava/ Zăpada pămîntului de foc, Bucureşti, 1988; Kótja-lapótya, 1990, Ed. Ion Creangă; Költözködés/ Mutarea, 1993; Lelkem kockán pörgetem, poezii, 1982-1992, 1994; És Christophorus énekelt/ Şi Cristofor cínta, Bucureşti, Kriterion, 1995. Este prezent în antologia “Fagyöngy” - Kortárs Romániai Magyar Költők, Odorheiu Secuiesc, 1998. Ca şi traducător a îngrijit ediţiile (scriind prefeţe şi note editoriale): Marin Sorescu, Franţois Villon (1987) şi F. Garcia Lorca. Referinţe: Kortárs Magyar írók Kislexikona, 1959-1988, Budapesta, Ed. Magvető, 1989, pag.238-239; Fél évszázad magyar költői, 1944-1994/ Scriitori maghiari ai unei jumătăţi de secol, Ed. Polis, Cluj, 1998, pag.303-306,335; Markó Béla: Mire jó a forma? ín Igaz Szó 3/1984, idem: Don Quijote igazsága ín Igaz Szó 9/1989; Cs. Gyímesi Éva: A rejtőzködő lírikus ín Utunk 12/1984, idem: Kinek szoros, kinek tág - Analiză de poezie ín Utunk 44/1987; Szávai Géza: Új garabonciás ín A Hét 16/1984; Borcsa János: A Forrás költői - 1983 ín Korunk 16/1984; Szász János: Negyven vers... ín A Hét 6/1989; Mózes Attila: A forma öröme ín Utunk 13/1989; Szöcs István: Könyv átutazóban ín A Hét 23/1989. Opinii despre poezia sa: “...în stilul lui cel mai uiiflitor este întîlnirea frecventă a periferiilor de limbă - arhaicul şi modemul, elevatul şi popularul, pretenţiosul şi comunul”. Cs. Gyímesi Éva "... Virtutea cea mai evidentă a poemelor este virtuozitatea formelor, influenţată de naturaleţea nemijlocită a vorbirii directe. Seninătate elenă, raţionalitate renascentistă, severitate clasică, gingăşie rococo, înţelepciune laconică orientală, înfiorarea modernă dar planificată se îmbină în volum. Se ascunde după poeţii înaintaşi, după contemporani imaginari, după forme de versuri şi dispoziţii antice, dar jocul lui în schimb este sever pînă la sînge...” B.L. în poemele sale se regăsesc... simbolurile şi elementele, formele şi ritualurile diferite ale carnavalescului din epoca medievală părute a fi scufundate... Borcsa János _______K________ Kovácsné PERECZ Ilona Poetă, prozatoare. S-a născut la Negreşti Oaş, jud. Satu Mare, la 16 iunie 1901. Studiile medii le absolvă la Colegiul Reformat din Satu Mare, unde obţine diplomă de învăţătoare (1920). A predat în oraşul natal, iar după căsătoria cu preotul reformat Kováts Károly trăieşte în Remetea Oaş, apoi la Sfîntu Gheorghe. A publicat poezii în ziarele sătmărene: Református Híradó şi Református Jövő. în 1943 cîştigă premiul 1 la un concurs de proză organizat de Asociaţia Literară Dankó Pista din Sighetul Marmaţiei. A decedat la Sf. Gheorghe în 1985, la 23 martie. Lucrări publicate: A tiszteletes assony és egyéb elbeszélések/ Doamna preoteasă şi alte povestiri, Oradea, 1937; Üzen a föld, colecţia Református Könyvtár /Biblioteca Reformată, Satu Mare, 1943. KRÜZSELYI Erzsébet Poetă. S-a născut la Sighetul Marmaţiei (21 martie 1875). După cel de-al doilea război mondial se stabileşte în judeţul nostru, la Viile Satu Mare, unde va deceda la 15 123
