Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)

Icoane Maramureşene

octombrie 1953.

Autodidactă. De timpuriu suferă consecinţele unei boli necruţătoare: de la 6 ani începe să-şi piardă vederea; pe la 8 ani îşi pierde auzul; în jurul anului 1930-31 îşi pierde complet vederea şi încetează orice legătură cu lumea exterioară.

Activitatea literară:

A trăit în Vişeul de Sus, scrierile i-au fost publicate în A Hírnök, Pásztortűz, Vasárnap, Ellenzék. Sub semnătura Erzsiké néni şi Pápaszemes Erzsiké revista Brassói Lapok îi publică poveştile şi istorisirile pentru copii. Este membră a Cercului literar Szilágyi István înfiinţat la Sighetul Marmaţiei în 1902, apoi din 1924 a E1T /Asociaţia Literară din Transilvania, iar din 1926 a K.ZST /Asociaţia Kemény Zsigmond.

Primele sale poezii, nuvele apar în 1893 în revista Mâramaros, condusă de tatăl ei Krüzselyi Bálint. La Budapesta scrierile iau fost publicate în A Hét, Magyar Nők Lapja, Magyar Bazár, Magyar Lányok, Ország-Világ, Pesti Napló, Új Idők, Vasárnapi Újság. La început este influenţată de creaţiile lui Tompa Mihály, Reviczky Gyula, Szabolcska Mihály; mai tîrziu versurile sale primesc pecetea tragediei personale, de roabă a “Ţării Liniştei” dînd glas unei evlavii adînci a vibraţiei sufletului feminin.

Volume publicate:

Versek /Poezii, Sighetul Marmaţiei 1897; Újabb versek /Alte poezii, cu o prefaţă de Szabolcska Mihály, Sighetul Marmaţiei 1901; Örök csendben /în liniştea eternă, Sighetul Marmaţiei 1907; Csendország dalai /Melodiile ţării liniştei, Budapesta, 1913); Hangtalan lírán / Sighetul Marmaţiei, 1924; Örök csendben, ködön át /în liniştea eternă, prin ceaţă, Sighetul Marmaţiei, 1928; Ködöscsendváramból kis verscsokor /Din cetatea mea liniştită de ceaţă un buchet de poezioare” (Oradea 1933).

Pseudonim literar: Viski Böske.

Referinţe:

Oláh Károly: K. E. a költő /K. E.

poéta, în Máramarosszigeti Lapok 1906/ 21; Remény ik Sándor: Hangtalan lírán ín Pásztortűz 1924/14; Walter Gyula: K. E. versei /Poeziile lui K.E., ín Vasárnap 1928/15; Muzsnay Árpád: K. E. irodalmi hagyatéka /Moştenirea literară a lui K.E., în Magyar Könyvszemle, Budapesta, 1973/2.; idem: Mikor halt meg K. E.? ín Utunk 1976/6; Marosi Ildikó: Fukaron mért rokoni szeretet/lubire de rudă măsurată zgîrcit, Scrisoarea lui K. E. către Kőmives Nagy Lajos în Almanah Utunk 1976, pag. 175-77.

In limba română:

Chinezu, Ion - Krüzselyi Erzsébet, în Aspecte, 1930, pag. 36.

Opinii despre operă:

“Cea mai puternică impresie este acolo unde rezultatele liricii modeme le dizolvă fin, reţinut şi cum se cuvine personalităţii ei, le absoarbe în ea.”

Reményik Sándor

KÜRTHY Károly

Poet.

S-a născut la Dabolt, judeţul Satu Mare - 21 nov. 1887.

Studii medii absolvite la Satu Mare; studii de teologie reformată la Debrecen.

Va deveni preot în localităţile sătmărene Corod, Halmeu.

Publică poezii şi articole în reviste din Satu Mare, Cărei, Oradea: Nagykároly és Vidéke, Ellenzék, Szamos, Cimbora, Nagyváradi Napló, Független Újság, Reformátusok Lapja. A publicat lucrările: Asztalos György (1822-1918) élete/Viaţa lui Asztalos György, 1918, Cărei, (roman); Virágos kertemből /Din grădina mea cu flori, poezii, 1921, Cărei.

A fost prezent cu mai multe poezii în antologia de poezie religioasă redactată de Berde Maria, în 1939, la Oradea - Istenes versek.

A scris şi o piesă de teatru pentru copii în trei acte: János vitéz, Satu Mare, 1931.

124