Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
II. Cimitirul
cele necesare pentru morţi (spălarea rituală ), inclusiv pentru persoanele fără familie, şi sarcina îngrijirii cimitirului. Aceste societăţi erau garantele desfăşurării înmormântării după ritualul specific evreiesc, pentru că toate practicile, instituţiile, procedurile sociale îşi găsesc justificarea în referinţa la text şi interpretările la text1''1. Societăţi funerare existau încă din perioada amoraimilor10 (sec. II î.C. - sec. V d.C.) originea nominării acestora fiind aramaică, nu ebraică. Astfel de societăţi sunt menţionate încă din secolele XIII - XIV şi în Europa, în Spania şi Germania . Societatea era compusă din 18 membri . Adeseori aceştia aveau o serie de privilegii privind locurile de înmormântare care puteau fi dinainte rezervate, o asigurându-li-se ritualul de înmormântare şi o atenţie sporită pentru persoana lor . Hevra Kadişa a devenit în timp o societate închisă în care locurile au ajuns să fie moştenite, considerându-se o mare onoare apartenenţa la această elită etică şi socială34. Rabinii Talmudului ne spun că a înmormânta un om, a-l conduce pe ultimul său drum, este hesed şei emet (bunătatea adevărului sau bunătatea adevărată). Ni se spune asta pentru că o miţva este poate singurul lucru pe care un om îl face în această lume pentru semenul său, fără a aştepta de la acesta o plată sau o compensaţie de vreun fel48 49 50 51 52 53 54 55 56. Activitatea frăţiei era mai extinsă temporal decât intervalul dintre constatarea decesului şi punerea în mormânt a decedatului, deoarece sarcinile membrilor încep odată cu agravarea stării de sănătate a muribundului şi se termină după înmormântare cu consolarea şi chiar ajutarea familiei în prima perioadă de doliu shiva l6, care durează şapte zile, pentru ca aceasta să nu fie obligată în această perioadă să presteze munci plătite. Iată atribuţiile unei frăţii extrase dintr-un memoriu către tribunal, pentru recunoaşterea personalităţii juridice al societăţii Uniunea Sfânta Izraelita / Chewra Kadicha / din Salonta Mare: a./. De a da ajutor medical, medicamente pe cheltuiala uniunii, ba chiar şi ajutor bănesc acelor bolnavi, care sunt săraci, dar nu-şi pot câştiga îngrijirea cuvenită în sânul familiei lor. bJ De a cerceta pe bolnavi, a-i înviora prin conversaţii prieteneşti şi a le mângâia firea. 48 48 G. Cirot, Recherche sur Ies juifs espangols et portugais ă Bordeaux, p. 173, Les Juifs de Bordeaux, pour la plupart, emploient pour les cérémonies religieuses des mots espagnols, ainsi: LAV ADORES, laveur chargés de faire le lavadura ou rehiza aux hommes décédés; les pieuses femmes qui font la Rehiza s’appellent llermanas http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/hispa 0007-4640 1906 num 8 2 1486 49M. Radosav, Livada..., p. 18 50 Schöner A., A pokol..., p. 11 51 Ibidem 52 Cifra 18 este echivalentul cuvântului hai care înseamnă în limba ebraică viu, (cimitirul numindu-se şi casa vieţii) 53 M. Radosav, Livada..., p. 171 54 Ibidem 55 Şlomo Sorin Rosen (Prim Rabin), Reflecţii biblice. Iudaism şi Tora în limba română, în Realitatea evreiască, Anul LIII, nr. 330-331, 1-31 decembie, 2009 56 Perioada de doliu cuprinde două etape: prima numită shiva, în primele 7 zile, cu multe restricţii pentru familia decedatului, a doua perioadă de 30 de zile numită sheloshim, mai puţin restrictivă. 16
