Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
II. Cimitirul
c. / A înmormânta pe morţi conform ritului şi în modul obicinuit în cimiterul, proprietatea uniunii. d. / A fi în ajutorul muribunzilor în ultimele momente. e. / Pe îndoliaţii fără avere a-i ajutora în prima săptămână de doliu astfel, ca să poată evita orice muncă de câştig în modul prescris de confesiune. Hevra Kadişa funcţionează conform statutelor care s-a aprobat prin 57 Ministerul de Interne ungareasca cu ordonanţa Nr. 20532/ VII din 12. Aprilie 1886... 58 Frăţia funcţiona după un statut şi conducea un registru al deceselor. La comunităţile mai mari, acest statut era înscris într-o carte (registru) specială a Hevra Kadişei57 * 59, care de multe ori era ilustrată foarte bogat, cu scene din complexa activitate a societăţii. în manuscrisul frăţiei de la Buda ilustrat la 1800, sunt reprezentate următoarele scene: boala, punerea pe picioare, agonia, aşezarea pe pământ, priveghiul, spălarea rituală a decedatului, cererea iertării de la mort, apropierea de groapă şi punerea în groapă60. La mijlocul secolului al XVIII-lea în Ungaria încep să se tipărească fişe special concepute pentru aceste evidenţe. Unele dintre acestea, de exemplu cele apărute la Miskolc, aveau reprezentări cu scene specifice: vizita medicului la bolnav, bucuria sărbătoririi Toréi, vizitarea cimitirului în prima zi a lunii elul, prima masă comună a frăţiei după înmormântare, transportarea decedatului la cimitir cu carul mortuar tras de cai. Se observă tendinţa comunităţilor de a-şi individualiza temele reprezentate în capelele funerare legate de îndatoririle Hevra Kadişei, în manuscrisele sau pe foile tipărite ale cărţii deceselor. Manuscrisele cu statutul şi evidenţele deceselor, au fost asociate cu alte cărţi referitoare la moarte, apărute de-a lungul timpului la diferite civilizaţii, cum ar fi în Egipt în perioada dinastiei a XXI Cartea morţilor61 62. Societăţile Hevra Kadişa aveau uneori şi colecţii de cărţi necesare fundamentării lor ritualice şi de asistenţă religioasa . In colecţia de cărţi evreieşti a Sinagogii mari din Satu Mare, cu prilejul unei cercetări, au fost descoperite exemplare care au aparţinut Hevra Kadişei din Satu Mare. Tractatul Poarta dintâi din Talmudul Babilonian tipărit la Praga în 1843, prezintă următorul ex-libris în limba ebraică : Hevra Kadişa a comunităţii ortodoxe din Satu Mare, iar pe tractatul Shabat din Talmudul Babilonian tipărit la Debrecen, a fost identificată ştampila scrisă în limba ebraică Hevra Kadişa Satmar precum şi specificarea scrisă de mână tot în limba ebraică: aparţine Hevra Kadişa 63. Munca membrilor societăţii era remunerată. Pentru a nu se ajunge la sume excesive, pentru serviciile funerare prestate de frăţie, se stabileau tarife maximale. 57 Corneliu Crăciun, Contribuţii documentare la istoria evreilor din Bihor, Ed. Arca, Oradea, 2009, p. 61 7S Dicţionar de civilizaţie iudaică, Larousse, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997. pag. 328. Schöner Alfred, A pokol..., p. 11. Se atribuie întâietatea şi paternitatea înfiinţării primei Hevra Kadişa în Europa Centrală lui Eliezer Áskenázi din Praga, în 1564. 79 Schöner Alfréd, A pokol..., p. 10. Este o lucrare care descrie manuscrisul Hevra Kadişei din localitatea Nagykanizsa, care a început să fie scris în 1792, menţinându-se continuitatea lui până în primul deceniu al secolului al XX-lea. Se mai cunoaşte o astfel de lucrare la Eger ilustrată de Curiei ben Jehiél Mihi (Miskolc). 60 Ibidem, p. 11 ftl Ibidem 62 Maria Radosav, Livada..., p. 171 63 Ibidem 17
