Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Maria Danilov: Istorism retrospectiv şi problema conceptelor democratice în Başarabia (sf. sec. XIX - înc. sec. XX.)
Maria Danilov biografia multor personalităţi din Basarabia care au activat în mişcări social-politice ale Rusiei: „în zădar profesorii mşi, - îşi va aminti mai târziu Z. Rali-Arbore, - ne învăţau istoria falsificând-o, pentru a ne ascunde groaznicul trecut, pentru a ne convinge că noi toţi, românii din Basarabia, caucazienii, polonii, rutenii suntem ruşi, suntem muscali, degeaba se sileau ca noi să uităm limba noastră maternă şi să învăţăm a vorbi şi cugeta ruseşte: degeaba se sileau a ne ascunde adevărul...“8. Zamfir Arbore a participat ulterior în mişcarea „narodnicistă“, din Rusia, întreţinând legături cu liderii acestei mişcări: S. Neceaev şi P. Tcacev. Prin conceptele sale politice în epocă se proiectează a fi un nume de primă mărime chiar în cercurile revoluţionare europene. Surprinzător, dar Zamfir Arbore, care se afla în inima Europei (evadând din Rusia trece clandestin frontiera şi se stabileşte în Elveţia în 1872), „croind planuri“ pentru instaurarea ordinii mondiale se decide definitiv să se stabilească în România. Când şi cum s-a hotărât acest basarabean să-şi îndrepte energiile creatoare întru binele Patriei...? O hotărâre de fel uşoară...Poate l-a convins scrisoarea lui Nicolae Codreanu (1850-1878), basarabean şi el, refugiat în ţară, care îi scria către anul 1876, în Elveţia: „...un român ca tine a scris o mulţime de broşuri pentru poporul rus, editează un ziar rus pentru poporul rus, ai scris şi cărţi groase în limba rusă, dar nimic, absolut nimic pentru românii din Basarabia ? Nu crezi că împinşi de a dărâma Imperiul Rus, am pierdut din vedere şi nu ne ocupăm deloc pentru a pregăti românii din Basarabia de a se folosi de izbânda noastră...“9. Este de menţionat, pentru a da o explicaţie faptului istoric şi alt aspect al problemei. Pericolul „dizolvării“ în imperiu a provocat în mod absolut firesc o evadare a „valorilor intelectuale“ peste Prut -„fuga din imperiu“-începând cu „boierii moldoveni din prima jumătate a veacului al XIX-lea şi terminând cu scriitorii B. Haşdeu, D. Moruzi, până la Z. Arbore, C. Stere şi P. Cazacu..“10. Ştefan Ciobanu constata că „aproape toţi aceşti emigranţi, dacă nu reuşesc să creeze focare de propagandă naţională pentru Basarabia, mulţumită condiţiilor vieţii politice din România poartă în suflet idealul dezrobirii poporului românesc din Basarabia“ Şi atunci să ne întrebăm (după cum a facut-o şi Ştefan Ciobanu): a avut oare, Basarabia la acea vreme „flacără sufletească “ în ţară ? „...Flacăra sufletească a Poloniei ardea în Cracovia austriacă; ucrainenii trăiau din Lembergul lor; letonii îşi tipăreau cărţile şi îşi puneau 8 Z. Ralli-Arbore, Opere alese. Chişinău, Edit, pedagogică, 1957, p. 213. 9 Z. Ralli-Arbore, op.cit.. p. 260. 10 Şt. Ciobanu, Unirea Basarabiei. Chişinău, Edit. Universitas, 1993, p. 21. 48
