Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Vasile Marina: Reflectarea revoluţiei din Decembrie 1989 din România în mass media din URSS
Vasile Marina Ucraina REFLECTAREA REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989 DIN ROMÂNIA ÎN MASS MEDIA DIN URSS Una din particularităţile de bază ale desfăşurării revoluţiei din decembrie 1989 este rolul enorm pe care l-au jucat organele de presă din ţară şi străinătate. însă amestecul de informaţii reale cu analize contradictorii, aprecierile extrem de variate, în care gustul pentru senzaţional face pact cu scepticismul exagerat, impun o cercetare minuţioasă a materialelor (documentelor) referitoare la aceste evenimente. Ofensiva psihologică prin intermediul organelor mass media constituie un capitol asupra căruia nu s-a stăruit îndeajuns. Se urmărea provocarea revoltei românilor sau pregătirea opiniei publice internaţionale în vederea unei intervenţii în forţă? în ce măsură politica Kremlinului favoriza sau frâna evoluţia evenimentelor din Europa de Est? Era oare în stare Gorbaciov să le influenţeze? Care era atitudinea Moscovei în general faţă de politica lui Ceauşescu? Sunt întrebări pe care şi le pune oricine ascultă sau vizionează cu atenţie înregistrări ale programelor difuzate în decembrie 1989, atât de către Radio-Televiziunea Română, cât şi de către posturile străine sau studiază presa timpului. în cele ce urmează ne-am propus să facem o analiză succintă a materialelor apărute sau difuzate de organele mass media centrale sovietice. Luând în considerare faptul că presa din U.R.S.S. la acel moment se afla încă sub controlul Partidului Comunist şi era dominată în mare măsură de. ideologia acestuia, ne-am concentrat atenţia în special asupra organului de presă central al P.C.U.S., ziarul “Pravda”, a agenţiei de presă TASS, care a fost furnizorul principal de informaţie, precum şi asupra postului de radio în limba română Radio Moscova. Analizând materialele consacrate României apărute până în 19 decembrie 1989, se poate afirma cu convingere că ele au un caracter oficial şi de obicei se reduc la informaţii de ordin ideologic (colaborări interpartinice, schimburi de delegaţii etc.). Altfel spus, o perioadă destul de îndelungată, România a devenit un subiect “tabu” pentru mass media sovietică. Nu se vorbea, nu se scria nici de bine, nici de rău. După o perioadă lungă de absenţă în paginile presei din U.R.S.S., primele
