Bălu, Daniela: Multiculturalitate şi identitate etnică (Satu Mare, 2008)

Multiculturalitate şi identitate etnică în Bazinul Tisei Superioare

slavii sudici şi la ruşii secolului al XIX-lea grupări familiale lărgite, rodbinskya zadruga în Iugoslavia, gospodăria în România, semeinaia obcina în Rusia, construite pe aceleaşi principii: locuirea în comun şi munca agricolă în comun a mai multor fraţi, sub autoritatea celui mai mare, dar avândfiecare locuinţa sa proprie şi propria sa familie.

Dacă în comunităţile de confesiune ortodoxă căsătoria între rudenii până la gradul al III-lea este strict interzisă, gradele de rudenie prohibite alianţelor matrimoniale erau mai restrânse la etnicii şvabi, endogamia practicându-se chiar între rudenii apropiate. Această practică maritală se datora mai ales sistemului succesoral, ce viza păstrarea averii într-un cadru familiar cât mai restrâns.

4. Relaţiile interculturale

Sistemele de înrudire în comunităţile multiculturale cercetate, ca de altfel şi raporturile dintre diferitele grupuri etnice (relaţiile interculturale), au fost şi încă mai sunt influenţate de situaţia economică, de categoria socială din care celălalt face parte. Se consideră că membri aceleaşi clase sociale au similitudini în modul de muncă, viaţă şi gândire (desigur şi averi aproximativ egale!), puterea economico-materială conferind individului prestigiu social, fapt care îi oferă în acelaşi timp şi un statut influenţator asupra celorlaltor categorii sociale comunitare.

în praxisul convieţuirii sociale, aceste interferenţe s-au manifestat diversificat:

1. s-a renunţat la portul tradiţional, preluându-se piese de îmbrăcăminte modeme, după modelul german sau maghiar (cele vechi fiind considerate simbolul sărăciei, inferiorităţii sociale); trebuie precizat că portul, deşi timp îndelungat fixa reprezentarea identităţii, a devenit un simbol al fenomenului de aculturaţie;

2. sistemul de muncă, organizare economică şi igienă “nemţesc” a fost preluat şi de alte etnii;

3. s-au adoptat reţete culinare uzitate de grupurile de referinţă cu un status apreciat drept superior, exemplul competenţelor gastronomice şvăbeşti, însuşite de ceilalţi etnici, dar şi a împrumuturilor alimentare rituale ce se manifestă la nivel comunitar;

4. ospitalitatea şi toleranţa românească şi ucraineană a deschis dialoguri interetnice, aparent nerealizabile, ce au determinat nu numai socializarea şi acceptarea conculturaţiei, ci şi cooperarea pe plan economic, generând prosperitatea comunităţilor respective.

19