Pop, Dan: The Middle Bronze Age Settlement of Petea-Csengersima (Satu Mare, 2009)
VII. Abstract in Romanian
II. Interpretarea complexelor arheologice aparţinând epocii mijlocii a bronzului. De la început facem precizarea că atribuirea culturală a complexelor descoperite la Csengersima a fost făcută pe baza ceramicii care poate fi diagnosticată fără probleme fazei timpurii a culturii Suciu de Sus. La încadrarea într-o anumită categorie a complexelor sau determinarea funcţionalităţii lor am avut în vedere şi descrierile, observaţiile şi consideraţiile din jurnalul de şantier întocmit de Istvánovits Eszter şi Almássy Katalin. Nu de puţine ori locuirile ulterioare au distms depunerile aparţinând bronzului mijlociu, astfel că materialele apar amestecate în complexe mai recente. Fără să ştim cu certitudine tipul de complex deranjat, le-am inclus şi pe acestea în repetoriul nostru, deoarece indică întinderea aşezării din bronzul mijlociu. Pornind de la aceste considerente putem atribui bronzului mijlociu un număr de 82 de complexe, iar în alte 62 de complexe aparţinând altor epoci au apărut artefacte ce ţin de epoca avută în vedere aici. în 50 de cazuri materiale din epoca bronzului apar în complexe de epocă romană, în nouă cazuri în complexe aparţinând bronzului târziu, în două cazuri în contexte medieval timpurii şi într-un singur caz se găsesc amestecate materiale din bronzul târziu şi de epocă romană. în cele mai multe situaţii, la săparea acestor complexe, au fost antrenate în umplutura lor materiale din stratul de cultură din bronzul mijlociu. Descoperirile aparţinând bronzului mijlociu sunt concentrate în partea vestică a suprafeţei cercetate de pe Határátkelő. Fără să putem preciza cu certitidine întinderea şi nici densitatea aşezării în spaţiul rămas necercetat, rămâne indubitabil faptul că aceasta continuă înspre vestul terasei. Există însă şi cinci situaţii în care astfel de artefacte apar în partea centrală, estică şi nordică a porţiunii de la vest de pârâul Erge, dar nicio astfel de descoperire nu a fost făcută în porţiunea cercetată la est de acest pârâu sau în porţiunea cercetată din România (vama Petea). 11.1. Construcţii Acestei categorii îi aparţin un număr de 20 de complexe din care 9 au formă cvasirectangulară în plan, 8 au formă ovală, una are forma circulară (1109), una nu a fost documentată (935), iar o altă locuinţă a fost distrusă de un complex de epocă romană (1009), forma fiind imposibil de precizat. Exceptând exemplele care urmează să fie prezentate, în majoritatea complexelor nu au fost descoperite instalaţii de încălzit, gropi de pari, podine de lut sau alte elemente care să permită, cu mai multă certitudine, atribuirea lor acestei categorii. în lipsa acestor elemente definitorii autoarele cercetării arheologice le-au inclus, cu câteva excepţii, în categoria gropilor. Datorită metodei de săpătură identificarea complexelor s-a făcut, în cele mai multe situaţii, la nivelul pământului viu şi nu de la nivelul de la care au fost edificate, astfel că încercarea de împărţire şi clasificare a lor, în funcţie de adâncimi, ar conduce la concluzii greşite. 11.1.1. Construcţii de suprafaţă Au fost descoperite cinci construcţii de suprafaţă dintre care trei cu podine de lut mai mult sau mai puţin deranjate de locuirile ulterioare, iar într-un caz acesta poate fi doar presupusă. Două dintre complexe au forma cvasirectangulară, iar în celelalte două cazuri forma nu poate fi precizată cu certitudine. Cel mai bine păstrată este podina locuinţei 566 cu dimensiunile de 380 X 300 cm, această podină de altfel şi cea mai mare păstrată, însumând 11,4 mp. Putem aprecia că şi în cazul locuinţei 569 dimensiunile erau apreciabile, după cum indică porţiunea păstrată (258 X 304 cm). Tot de mari dimensiuni trebuie să fi fost şi locuinţa 1009, judecând atât după resturile păstrate in situ cât şi după bucăţile de chirpici / podină trase în fântâna de epoca romană. Dimensiunile păstrate ale platformei de chirpic în acest caz sunt de 170 X 90 cm, cu o grosime de 20 cm. Chiar dacă avem puţine informaţii referitoare la locuinţa 935, situată între gropile de stâlpi 936 - 939, ce consta dintr-o aglomerare de chiipic, greu de conturat, putem presupune că aparţinea acestui tip, cu atât mai mult cu cât avem cele patru gropi de pari în jurul complexului. O altă construcţie de acest tip, dar fără podină de lut, este complexul 578 cu dimensiuni apreciabile (300 X 740 cm) şi grosimea depunerii de 10 cm. Fără să putem trage o concluzie fermă, constatăm că acestei categorii de construcţii îi corespunde, cu o singură excepţie, forma cvasirectangulară. Descoperiri similare sunt cunoscute la: Lăpuşel ”Ciurgău”, Medieşu Aurit “Şuculeu”, Diakovo “Kişerda”şi “Mondicitag” şi Kvasove II. 44
