Pop, Dan: The Middle Bronze Age Settlement of Petea-Csengersima (Satu Mare, 2009)
VII. Abstract in Romanian
II.1.2.Construcţii adâncite (locuinţe, anexe) Acestei categorii i-am atribuit complexele cu dimensiunile mai mari decât cele ale gropilor, adâncite mai mult sau mai puţin în pământul viu, iară să facem vreo diferenţiere între ele pornind de la acest criteriu. Complexele sunt deopotrivă rectangulare şi ovale ca formă şi în niciunul dintre ele nu au fost descoperite podine de lut. Drept urmare, putem concluziona că aceste construcţii nu beneficiau de o astfel de amenajare interioară confirmând astfel observaţia potrivit căreia doar locuinţele de suprafaţă aveau podine de lut spre deosebire de cele mai mult sau mai puţin adâncite în pământ. Din cele 7 locuinţe rectangulare, unele au dimensiuni foarte mari126 127 128 altele au dimensiuni mai restrânse'27 determinate, foarte probabil, de scopul pentru care au fost construite. Pentru cele cu suprafeţe mai mici putem presupune că erau folosite ca anexe gospodăreşti. Aceeaşi interpretare o putem presupune şi pentru cele 7 construcţii adâncite cu forma ovală în plan i2S. Locuinţe uşor adâncite (sau “semibordeie” ?), aparţinând fazei timpurii a culturii Suciu de Sus, sunt menţionate la Culciu Mic “La gropi de siloz”, Giuleşti “Valea Mestecăniş", Solotvino şi Sarasău “După Ştrec”. Cu excepţia construcţiilor care au podină de lut, cu siguranţă folosite ca locuinţe, pentru celelalte este dificil de precizat cu certitudine ce funcţionalitate au avut. în consecinţă preferăm termenul neutru de “Construcţii de suprafaţă sau adâncite”, includerea lor în rândul locuinţelor fiind una probabilă. Diferenţierea construcţiilor de acest fel în funcţie de dimensiuni este tentantă însă dificil de susţinut. Foarte probabil cele de mari dimensiuni vor fi avut destinaţii diferite în comparaţie cu cele cu suprafeţe mai mici, dar care au fost acestea este greu de presupus. Inventarul acestor construcţii constă în cea mai mare parte, din fragmente ceramice, urme sporadice de cărbune, fragmente de chirpic sau chirpic cu amprente de nuiele şi câteva fragmente de la râşniţe de piatră (complexele 935, 1150). Precizez că în niciunul dintre complexele aparţinând bronzului mijlociu nu au fost descoperite oase de animale sau umane şi nici resturi de cereale carbonizate. Un număr mai mare de fragmente ceramice, precum şi două vase întregibile, au fost descoperite doar în complexele 780, 780 B, 780 C, 1109. Inventarul fragmentar şi sărăcăcios găsit în umplutura celorlalte locuinţe este posibil să indice faptul că acestea au fost golite înainte de abandonare şi, ulterior, să fi fost tratate ca şi gropi menajere. Foarte probabil construcţiile erau realizate, ca şi locuinţele din alte aşezări contemporane, fie prin adâncirea faţă de nivelul de călcare, fie direct pe acesta, în acest din urmă caz construindu-se podina de lut, pereţii erau realizaţi, în ambele situaţii din împletitură de nuiele pe pari care erau apoi lipiţi cu lut. Deoarece avem insuficiente informaţii despre dispunerea parilor în locuinţe, nu putem preciza cu certitudine forma acoperişului / şarpantei dacă era într-o apă sau două ape. Chiar dacă nu avem dovezi în acest sens cred că acestea erau acoperite cu stuf. Absenţa vetrelor din locuinţele de la Csengersima ar putea fi explicată fie prin caracterul sezonier al aşezării, ipoteză însă greu de susţinut în condiţiile prezenţei relativ numeroase a gropilor de provizii sau menajere, fapt ce indică o anumită stabilitate a locuirii, fie că acestea se găseau în exteriorul caselor şi au fost distruse de locuirile ulterioare. în acest sens trebuie precizat faptul că în aşezarea de la Solotvino au fost descoperite două vetre: una în locuinţa de suprafaţă 9a, iar cealaltă, o vatră exterioară de această dată, a fost identificată la baza stratului de epoca bronzului. Tot o vatră exterioară este semnalată şi în aşezarea de la Sarasău ”După Ştrec”, iar în cele 7 locuinţe de suprafaţă din aşezarea de la Diakovo au fost descoperite cuptoare. Referitor la dispunerea lor pe cuprinsul aşezării, atât cât mai poate fi sesizat după numeroasele intervenţii din epocile ulterioare, şi cu menţiunea că aşezarea continuă în partea vestică, rămasă necercetată, constatăm o mai mare concentrare a lor în partea sudică şi estică. Observăm, de asemenea, că era preferată orientarea laturilor lungi ale construcţiilor pe direcţia est - vest sau apropiate de aceasta. Doar în patru cazuri (complexele 578, 830, 1 155 şi 1496), 126 Complexele: 1496 cu dimensiunile de 220 X 330 cm şi adâncimea: 30 cm; 544 D cu dimensiunile de 340 X 370 cm şi adâncimea: 60 cm; 1150 cu dimensiunile de 520 X 880 cm şi adâncimea: 30 cm; 1155 cu dimensiunile de 490 X 390 cm şi adâncimea cuprinsă între 40-60 cm. 127 Complexele: 597 cu dimensiunile de 200 X 165 cm şi adâncimea: 40 cm; 780 B cu dimensiunile de 170 X 295 cm şi adâncimea: 35 cm; 780 C cu dimensiunile de 76 X 200 cm şi adâncimea: 35 cm. 128 * Este vorba de complexele: 772 A, dimensiuni: 330 X 210 cm, adâncimea: 10-40 cm; 780, dimensiuni: 220 X 500 cm, adâncimea: 35 cm; 830, dimensiuni: 274 X 150 cm, adâncimea: 30 cm; 1104, dimensiuni: 190 X 240 (?) cm, adâncimea: 38 cm; 1105, dimensiuni: 316 cm, adâncimea: 36 cm; 1284 B, dimensiuni: 180 X 265 cm, adâncimea: 40 şi 60 cm; 1302, dimensiuni: 280 X 300 cm, adâncimea: 20 cm. 45
