Czira Árpád: Călătorie în jurul lumii 1914-1916 (Satu Mare, 2007)
Cuvânt înainte
grad de cavaler. Remarcăm deasemenea că în alegerile din anul 1932 candidează pentru Parlamentul României. Destinul tragic al României din anul 1940 a constituit şi pentru avocatul Czira Árpád o nouă încercare într-o viaţă presărată cu nenumărate obstacole. După Dictatul de la Viena autorităţile maghiare îl pedepsesc pentru atitudinea şi spiritul său de toleranţă şi colaborare, suspendându-1 din avocatură (1940- 1941) şi chemându-1 din nou sub arme. Sfârşitul războiului îl găseşte în Cărei unde era comandantul militar al gării, datorită cunoaşterii impecabile a limbii germane, zona fiind înţesată de trupe germane. în vara anului 1944 eroul povestirii noastre dă iarăşi o probă a spiritului său liber dezertând pur şi simplu din armata maghiară, intrată sub influenţa regimului Szállási şi refugiinduse în Chioar, unde era acasă,în localitatea Curtuiuş, stând ascuns cu toată familia până la sosirea trupelor sovietice şi româneşti. „Călătorie în jurul lumii” datează din anul 1959-1960 când autorul avea 70 ani şi ieşise la pensie din avocatură. Se pune întrebarea firească dacă la vîrsta aceea autorul îşi mai putea aduce aminte cu acurateţe întâmplările volburoase ale tinereţii? Noi credem că da mai ales dacă ne gândim că încă în anul 1916 redactase un memoriu adresat conducerii regimentului cu privire la prizonieratul şi evadarea sa (Meldung über meine russische Kriegsgefangenschaft und mein rutflichen-Memonu despre prizonieratul rusesc şi evadarea mea), cuprinzând 38 de pagini în limba germană şi care a constituit structura de bază pentm cartea pe care a scris-o. în al doilea rând el a avut la dispoziţie cartea colegului său de suferinţă, dr. Ervin Bokor care, în anul 1919, publică la Budapesta un volum voluminos de 518 pagini cuprinzând aventurile lui din timpul prizonieratului şi evadării Menekülés a Szibériai fogságból Japánon és Anglián keresztül. Két magyar tiszt viszontagságai (Evadarea din prizonieratul siberian trecând prin Japonia şi Anglia împreună cu doi ofiţeri maghiari). De exemplu la pagina 349 povesteşte întâlnirea lui cu Árpád Czira la misiunea austro-ungară de la Beijing. De la această pagină cele doua naraţiuni nu diferă decât foarte puţin în relatarea faptelor 7
