Czira Árpád: Călătorie în jurul lumii 1914-1916 (Satu Mare, 2007)
La Bergen
LA BERGEN Eram doar la o distanţă de o jumătate de zi de călătorie până la coasta norvegiană. Nava parcă ar fi tăiat valurile şi mai cu spor, deoarece mergea spre patrie. O parte din călători se pregătea de coborâre. Am urcat pe punte ca să pot înregistra fiecare minut care mă ducea mai aproape de ţărm. în sfârşit în razele aurii ale soarelui au apărut munţii coastei norvegiene. Marea a devenit tot mai populată, au apărut bărcile pescarilor şi alte nave. Chiar trăgeau năvoadele cu heringi, care se prind cu milioanele de către pescarii norvegieni şi care asigură venitul cel mai mare pentru ei. Se prelucrează în ulei şi în sare şi se trimit în toate colţurile lumii. încet a apărut şi portul Bergen spre care se îndrepta nava noastră. Nu era un oraş mare deoarece, nu avea spaţiu pentru a se extinde, fiind o fâşie îngustă de teren pe mal, dar cu atât era mai frumos. Era înconjurat de o pădure de brazi iar pe coastele munţilor se mai vedea zăpada. în faţa portului era un golf care semăna mai mult a fi un lac decât un golf şi pe care circulau mulţimea de vapoare, bărci, şalupe. Pe coastă se vedeau casele mici cu acoperiş din ţigle roşii care prezentau o imagine idilică. Nava nu a putut ajunge până în port datorită nivelului mic al apei şi a ancorat mai departe de ţărm. Portul Bergen, deşi se află la nord, apa sa nu îngheaţă niciodată, datorită curentului Golfului. Când nava s-a oprit în faţa golfului, vizavi de micul orăşel, m-a cuprins o senzaţie interesantă. Au trecut toate amintirile prin capul meu ca un şuvoi de apă care cade într-o cascadă mai mică. Războiul, prizonieratul, evadarea toate au trecut prin gândul meu şi nu mi-a venit să cred că am ajuns până aici. Nu mi-a venit să cred că sunt doar la un pas de ţara legendelor milenare, de Norvegia. Totul mi s-a părut minunat deoarece mi s-a redat libertatea. Nu voi mai fi un animal sălbatic care trebuie să se ascundă, mă voi putea prezenta ca om. Tot trupul meu a fost pătruns de o bucurie şi o fericire nemaipomenit de mare deoarece, în sfârşit, mi-am atins ţinta. De aici doar timpul putea să-mi pună piedici pentru a ajunge acasă. Nu mă păştea nici un fel de pericol, deoarece trebuia să 193
