Czira Árpád: Călătorie în jurul lumii 1914-1916 (Satu Mare, 2007)
La consulat - Vizita în Oraş
un cartier, zgomotul asurzitor, forfota mulţimii de muncitori, parcă ar fi fost un furnicar conturbat. XXX Cu atât era mai organizată faleza, corso-ul, unde erau reprezentate toate speciile umane, negrii, galbenii, bruneţii, toate culorile neamului omenesc. Englezi, americani, francezi, germani, italieni, portughezi şi în special ruşi, japonezi, chinezi, manciurieni, coreeni, siamezi, hawaeni. Am admirat în special femeile, dar mi se părea că majoritatea lor aparţineau păturii de moravuri uşoare. Dacă aş fi fost pictor mi-aş fi putut alege modele excelente dar astfel i-am admirat doar. XXX Din port am mers la Clubul German, care era situat nu departe de port, pentru a mă întâlni cu Verzariu. El nu era acasă şi pentru a-1 aştepta m-am aşezat pe un scaun rotativ la bar şi am consumat un coktail, o amestecătură de lichioruri cu gheaţă, care era şi băutură şi răcoritoare. L-am aşteptat puţin dar el nu a venit, astfel că m-am întors la hotelul meu deoarece se apropia prânzului. Verzariu m-a căutat după masă pentru a discuta programul de seară. în Peking ne petreceam după mesele la diferite familii germane, dar aici viaţa era mai palpitantă şi mă bucuram că ne putem duce la câte un loc mai interesant. Aş fi dorit să consum mâncămrile specifice, mai alese, din restaurantele chinezeşti, deoarece auzisem de supa de cuib de rândunică, de mâncarea de scoici, astfel trezindu-mi curiozitatea. Mâncărurile mai simple le cunoşteam deja, orezul şi meiul. XXX într-o seară ne-am dus la concesiunea franceză. Aici viaţa era mult mai trepidantă şi mai zgomotoasă. Am fost întâmpinaţi de o imagine colorată şi somptuoasă. Viaţa trepida pe străzile late şi canalizate. Magazinele aveau reclame şi embleme iluminate electric, lampioane colorate, afişe trase 117
