Karácsonyi, Carol: Flora şi vegetaţia judeţului Satu Mare (Satu Mare, 1995)
Capitolul II. Flora Judeţului Satu Mare
Nomenclatura folosită se bazează pe lucrările botanice româneşti recent apărute, precum şi pe cele editate în alte ţări, dintre care menţionăm în mod special „Flora Europaea, voi. I—V« (254). în cadrul enumerării noastre, păstrăm denumirile originale a unor endemisme carpatice şi a speciilor dacice, oare în această monografie (254) sunt prezentate ca taxoni infraspecifici sau chiar sinonimii. O serie de binomi vechi, publicaţi în special în secolul trecut, au fost identificaţi şi actualizaţi, iar în cazurile în care am considerat necesar, şi aceştia sunt menţionaţi în paranteză, după cifra bibliografică corespunzătoare. în unele cazuri identificarea speciilor nu a fost posibilă. Astfel de ex. au fost publicaţi binomi ca: „Euphorbia arvensis“ sau „Pimpinella vulgaris“ (152), pe care nu i-am putut atribui niciunei specii. In cadrul listei noastre floristice ordinea prezentării localităţilor se bazează pe criteriul geografic. Prima dată sunt enumerate cele din zonele de câmpii (prescurtat CÂMP), urmează cele din zonele piemontane din partea sudică a judeţului şi Culmea Codrului (prescurtat DLSCD), apoi cele din zona depresionară şi montană a Oaşului şi Gutâiului (prescurtat OAŞ). în fiecare zonă localităţile sunt enumerate de la vest spre est. In situaţia în care o specie a fost identificată într-io zonă în mai puţin de 8—10 localităţi, acestea sunt nominalizate toate. în cazul unor specii rare menţionăm toate localităţile, iar în situaţiile în care am considerat necesar, precizăm şi staţiunea unde creşte planta respectivă. între localităţi semnalate în diferite lucrări, respectiv între cele enumerate în urma colectărilor proprii, folosim semnul; La speciile semnalate anterior şi neregăsite de noi, sau pe care nu le-am văzut în alte colecţii notăm menţiunile cuvenite. Dintre taxonii infraspecifici am luat în considerare în primul rând subspeciile. Varietăţile şi formele sunt redate în special pe baza literaturii consultate. Unele plante subspontane, care s-au adaptat bine la condiţiile locale sunt incluse pe lista floristică. Marea majoritate a fotografiilor au fost executate de autor. Abreviaţii: — CÂMP — regiunile de câmpii ale teritoriului. — DLSCD — dealurile din partea sudică a teritoriului (Barcăului, Tăşnadului, Codrului) şi Culmea Codrului — OAŞ — zona depresionarâ şi montană (Depresiunea Oaşului, Munţii Oaşului şi a Gutâiului) — C. — Câmpia; dl. — deal; Die. — dealurile; Depr. — Depresiunea; jud. — judeţul; marg. — marginea zonei; ml. — mlaştină: mit. — muntele; Mţii — Munţii; pd. — pădurea Pie. — Piemontul; vf. — vârful; vi. — valea. C. ANALIZA FLOREI Condiţiile naturale locale de relief, climă şi cele edafice deosebit de variate, au determinat marea diversitate a florei judeţului Satu Mare. Prezenţa unor staţiuni azonale contribuie la îmbogăţirea tezaurului flo-2' 19
