Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
Viaţa unui sculptor...
La capătul unei vieţi... 89 scoată de sub pământ ! Şi oamenii sapă gropi adânci, le aduc mâncare, aur, cărbuni, metale strălucitoare, scule, haine, căruţe, de toate, de toate...îmi scapără ochii...Ce-i asta ? Copii, femei, bătrâni, schilozi, şi oameni jumate morţi, cară roadele pământului, şi îndoapă gurile zeilor blestemaţi!... Ca în nămolul de după inundaţiile de primăvară, astfel se mişcă mulţimea de oameni, în chinuri, şi vai dc acela care rămâne la suprafaţă şi nu oferă nimic gurii deschise... Este groaznic să vezi ! Zeii sunt goi pe dinăuntru, când îi vor putea îndestula oamenii ? Şi mereu cresc ! Sunt unii care ajung deja până la nori, şi nu să sc îndestuleze, ci dimpotrivă, locul gol ce urmează a fi umplut este tot mai mare si mai mare... Văd bine, nici unul dintre ei n-au inimă, nici plămâni. Totul este un mare stomac ! Şi picioarele le sunt goale pe dinăuntru şi digeră şi ele, la fel mâinile, spatele, gâtlejurile, fiecare părticică din ei este goală şi digeră... Groaznic... Mi-e frică... Fruntea îmi asudă, aş vrea să fug şi deja o pornesc, fug... alerg într-un suflet... Simt* o mare prăbuşire, mă împiedic, m-am lovit sau nu ? Mă trezesc... Mă doare ceva foarte tare în jurul inimii. Este frig, iar afară oamenii merg şi vin sub fereastra mea. Mă uit la ceas. Este ora cinci dimineaţa. Sunt paşii greoi şi obosiţi ai muncitorilor... Viaţa..a pornit. Ca în nămolul inundaţiilor de primăvară ţiparii, astfel se mişcă şi suferă în chinuri oamenii75. Viaţa unui sculptor ... ( Ferdinand Gallasz - Gallasz Nándor )76 " Am treizeci şi nouă de ani. Mă simt sculptor, deşi n-am făcut nici o sculptură. Când eram elev la Simay, deseori mergeam să cioplesc în piatră trepte, pentru bani, pentru a mă putea susţine. Atunci am simţit pentru prima oară materialul, ce domină majestuos sculptura. Atunci a încolţit în mine dorinţa de a crea sculpturi. De atunci simt că oricât am modelat până acum, cu adevărat n-am făcut nici o sculptură..." 75 Popp Aurél: Az istenek, Weisz Sándor műnyomdája (Aurel Popp: Zeii, Tipografia Weisz Sándor), Satu Mare (Szatmár), f. a., apărat sub formă de broşură redând "viziunile" artistului, scrisă probabil la sfârşitul anilor '20, un adevărat pamflet împotriva exploatării, cu un profund caracter anticlerical 76 Ferdinand Gallas (1893-1949), sculptor timişorean. Termină studiile la Academia de arte decorative de la Budapesta unde este asistent un an. Cariera artistică îi este întreruptă de primul război mondial. Din 1924 se face tot mai simţit în viaţa artistică transilvăneană
