Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
La capătul unei vieţi... 5 capodopere ale peisagisticii transilvănene; a pictat ciclul de lucrări întitulat „Doborâtorii de copaci”; a prefigurat în câteva desene pericolul atomic, a desenat execuţia lui Horea etc. etc. Fragmentele de jurnal ( notate de artist pe baza unor rememorări , întitulată de el „Din an în an ce evocă în mod sugestiv atmosfera acelor ani), precum şi celelalte scrieri, fie ele cu un conţinut cultural, artistic, social sau chiar politic ( scrise de Aurel Popp în limba maghiară ), aduc în faţa cititorului o personalitate cu preocupări multiple, îngrijorat nu numai de problemele artei, dar preocupat şi de atitudinea publicului faţă de opera de artă, de nivelul cultural al oraşului în care trăia, de organizarea unui muzeu etnografic la Satu Mare, de înfiinţarea casei memoriale dedicate poetului Ady Endre, şi de multe, multe altele. Sperăm că traducerea şi publicarea acestor scrieri, întregesc imaginea despre Aurel Popp, intelectual ardelean de excepţie, artist deosebit de valoros, uitat pe nedrept pentru o vreme după moarte, care constituie o mândrie a oraşului Satu Mare, unde a trăit şi creat până la capătul vieţii. Aceste scrieri sunt o vie mărturie a unei vieţi străbătute de griji, de satisfacţiile artistului tânăr, de angoasele şi decepţiile artistului bătrân, o oglindă al formării şi maturizării artistice. Personalitate explozivă, a cărui mesaj artistic, se revarsă de pe pânze ca lava unui vulcan asupra privitorului, susţin sub diferite forme de expresie, împreună cu confesiunile sale scrise, opera unui artist profund umanist. Arta sa de o mare originalitate, bazată pe o structură clasică, utilizează experienţa artistică a secolului : bogăţia cromatică a impresionismului, viziunea plei-air-istă a picturii băimărene, unitatea decorativă a formelor ( specifice seccesionismului). Aurel Popp îşi manifestă însă predilecţia pentru reprezentările monumentale, pentru ritmul tensionat, dramatic al liniei şi formelor expresionismului. Concepţia artistică al artistului, influenţată de firea sa vulcanică, determină o interpretare cu totul personală a imaginii reprezentate, fiecare dintre ele purtând mesajul sintetizat al idealurilor sale artistice ale căror apărător înverşunat a fost până la capătul vieţii. Adept al noului în dezvoltarea artistică, în limitele fireşti ale formării sale , cu opinii de neclintit în aprecierile severe, Aurel Popp a fost un "aprig judecător" al valorilor vieţii artistice, culturale, dar şi umane. Notaţiile sale referitoare fie la anii tinereţii, fie la perioadele de mai târziu,
