Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
Publicarea - pentru prima dată în limba română - a unei cuprinzătoare selecţii din scrierile lui Aurel Popp, având ca nucleu de bază o amplă rememorare autobiografică („Din an în an...”) prezintă un interes deosebit, atât în ceea ce priveşte o mai bună cunoaştere a personalităţii şi gândirii unui mare artist român , încă puţin intrat în conştiinţa publică , cât şi datorită , remarcabilului său talent literar , evocator de atmosferă şi personaje, evident în cele mai multe pagini scrise de el. O întreagă lume de mari prefaceri şi de suferinţe dar şi de un pitoresc aparte, renaşte din aceste însemnări. O conştiinţă inflexibilă, umanistă, a unui artist guvernează, pe de altă parte, viziunea despre viaţă şi artă a lui Aurel Popp. Că este subiectiv, n-i se pare firesc, tocmai din acea cauză că este pasionat. Recunoaştem şi în verbul lui Aurel Popp ceva din grandoarea şi tensiunea fulgurantă, care au dat măsura stilului său atât de original. Iudit Erdős, care a avut de-a lungul timpului numeroase contribuţii importante la studiul operei lui Aurel Popp a înfăptuit cu acest prilej - 120 de ani de la naşterea artistului - un semnificativ act cultural. Gheorghe Vida
