Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
74 O VIDI U GHITTA sacrificate şi transformate în timp de muncă. Are oare vreo semnificaţie faptul că episcopul şi-a inserat întreaga pledoarie tocmai într-un catehism? Credem că da. El dovedea astfel că doreşte să lase în seama catehezei sistematice - a duratei, deci! - dificila sarcină de a-і convinge pe rutenii şi românii din nord-estul Ungariei (îndeosebi pe cei din generaţiile tinere) de necesitatea acceptării corecturilor "gregoriene". Măsurile administrative categorice n-ar fi făcut decît să tulbure şi să înstrăineze de ierarhul unit o lume prea puţin dispusă să accepte mutarea la o dată nouă a tradiţionalelor sale sărbători religioase; aşa se şi explică de ce nici o altă categorie de surse rămase din vremea activităţii sale la Muncaci nu ni-1 înfăţişează pe Iosif de Camillis ca pe un luptător tenace pentru respectiva cauză. Reţinem deci acest interesant demers catehetic, ce dezvăluie credinţa unui episcop grecocatolic (e adevărat, venit din Cetatea Eternă) în necesitatea adoptării calendarului gregorian de către supuşii săi. Prin urmare, la cumpăna dintre veacurile XVII şi XVIII, trei instanţe (suveranul, episcopul romano-catolic de Eger şi vlădica unit de la Muncaci) agreau ideea aducerii la zi a unui "timp" pe care popii de rînd şi credincioşii greco-catolici voiau să-l păstreze întocmai precum fusese ordonat şi în trecut. A fost, de altfel, prima şi ultima dată cînd membrii acelei triplete suigeneris au nutrit în comun un atare gînd. Cum era şi firesc, în vremea mişcării anti-habsburgice conduse de Francisc R(koczi II, generalizarea folosirii calendarului gregorian n-a figurat printre chestiunile arzătoare. Vechiul plan fu readus în actualitate după înăbuşirea revoltei, iniţiativa aparţinîndu-i ierarhului "latin". Profitând de prelungirea disputei dintre Viena şi Roma pe tema dreptului de numire a arhiereului unit de la Muncaci, acesta a exercitat după pacea de la Satu Mare (1711) o tutelă tot mai apăsătoare asupra Bisericii greco-catolice din nordestul regatului12. Ea culmină în anul 1715 cu numirea iezuitului Ravasz Ferenc în funcţia de vicar-general al uniţilor din numitul spaţiu. în replică, Iosif Hodermarszky (cel desemnat de împărat pentru a fi consacrat episcop greco-catolic) şi elemi aflat sub autoritatea sa se reuniră la Muncaci într-un sinod general, la 7 martie 1715. în scrisorile pe care le-au redactat atunci şi le-au trimis atît Suveranului Pontif, cît şi Congregaţiei de Propaganda Fide, sacerdoţii protestatari au solicitat confirmarea în funcţie a numitului 12 A. Hodinka, A munkácsi görög-katholikus püspökság története, Budapest, 1909, p. 582- 585; J. Botlik, Hármas kereszt alatt. Görög katolikusok Kárpátalján az ungvári uniótól napjainkig (1646-1997), Budapest, 1997, p. 30; A. Pékár, The History of the Church in Carpathian Rus, New York, 1992, p. 29, 45-46.
