Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contacte culturale în prezentarea muzeografică / Kulturkontakte in der musealen Präsentation / Kultúrák találkozásának múzeumi ábrázolása
578 Io an Horga Rezumat Pe baza analizei căsătoriilor încheiate în rândul populaţiei grecocatolice din dieceza Oradea la sfârşitul secolului trecut, analizând căsniciile mixte şi factorii ethno-confesionali şi socio-profesionali se pot desemna următoarele concluzii: în cadrul căsniciilor mixte încheiate în cadrul diecezei greco-catolice Oradea, rolul hotărâtor îl are motivaţia confesională. Calculând căsătoriile mixte celebrate într-o treime din numărul total al protopopiatului ajungem la un procentaj de mai puţin de 24% din numărul total al căsnicilor mixte încheiate în cadrul protopopiatului. 1. Un număr mare dintre aceste căsătorii au fost întemeiate pe criterii etnice. Mai mult de jumătate din acestea (55,31%) s-au încheiat între enoriaşii greco-catolici şi cei ortodocşi. 2. Motivaţia de factură etnoconfesională în cadrul căsătoriilor mixte a dus la împărţirea în trei regiuni distincte a diecezei, fiecăreia fiindu-i specifică un anumit tip de căsătorie mixtă. Astfel se evidenţiază teritoriul biconfesional GK/O al protopopiatelor Barcău, Hodod, Oradea, Siria, Simand, teritoriul biconfesional GK/RK al protopopiatelor Makó, N agadét a, Supuru, Vaşad, şi teritoriul multiconfesional Cărei, Crişu Repede, Lunca, Sătmar. 3. Motivaţia confesională diferă la femei şi bărbaţi. Bărbaţii s-au dovedit mai deschişi în acceptarea căsătoriilor cu partenere din alte localităţi sau de altă confesiune. Această disproporţie dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte alegerea partenerului după criterii socio-profesionale şi etnice nu a dus la scăderea numărului de enoriaşi de confesiune greco-catolică, dat fiind regula conform căreia copiii rezultaţi din căsătoriile mixte să fie botezaţi după confesiunea tatălui. Acest fapt contestă teoriile şi rolul căsătoriilor mixte greco-catolice dintre români şi maghiari şi totodată şi rolul jucat de biserica greco-catolică în deznaţionalizarea românilor. 4. Factorii socioprofesionali joacă un rol aproape nesemnificativ în încheierea căsniciilor mixte deoarece 86% dintre acestea s-au încheiat în rândul ţărănimii. Acest factor însă este activ în rândul orăşenimii unde predomină populaţia romano-catolică sau reformată (protopopiatele Nagyiéta, Lunca, Mako, Mădăras, Sătmar, Vaşad şi oraşele Marghita şi Oradea). Aşadar factorul principal în alegerea partenerului de căsnicie îl constituie în primul rând spiritul social care s-a dizolvat treptat ca urmare a integrării românilor în conjunctura industrială şi într-o societate ce se afla într-o nouă etapă de dezvoltare. Pe de altă parte în mediul orăşenesc un rol important îl juca poziţia socială, având în vedere faptul că presiunea socială asupra populaţiei maghiare de la oraş era mai scăzută.
