Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contacte culturale în prezentarea muzeografică / Kulturkontakte in der musealen Präsentation / Kultúrák találkozásának múzeumi ábrázolása
Interferenţe culturale In centrul geografic al europei 495 76,54%5,98% 16,15% 0,36% 0,91% 0,06% 100,00% Populaţia pe religii: Total: 225192 - 100% Ortodocşi Romano catolici Grecocatolici Reformaţi calvini Baptişti Penticostali Adven.tişti Alţii 182657 12798 12382 3549 685 4491 3034 5596 81,11%5,68% 5,50% 1,58% 0,30% 1,99% 1,35% 2,49 % Pentru zona din stânga Tisei datele recensămintelor sunt interesante şi concludente totodată. Ele exprimă preponderenţa populaţiei româneşti (vezi registrul satelor româneşti din secolul al XIV-lea la Radu Popa, op. cit. dar şi recensământul făcut în 1910 de administraţia austro-maghiară) şi dinamica populaţiei pe naţionalităţi în funcţie de evenimentele istorice. Exemplul cel mai concludent este evoluţia populaţiei evreieşti şi dispariţia acesteia aproape în totalitate prin deportările făcute de hortyşti după Dictatul de la Viena, precum şi emigrările în masă ale celor reveniţi din lagăre dar şi persistenţa aşezărilor de “oaspeţi” germani şi maghiari şi, respectiv, slavi veniţi şi statorniciţi începând din secolul al XIV-lea. * * * Aşa cum am văzut, comunităţile de populaţii minoritare statornicite în zonă şi-au păstrat caracteristicile etnice (limbă, cultură tradiţională). Slavii (ruteni, ucraineni) grupaţi pe Valea Ruscovei precum şi cei de pe Valea Tisei, ca şi maghiarii şi germanii colonizaţi în secolul al XIV-lea şi al XV-lea au fost puţin influenţaţi de populaţia locală, românească, de cultura acesteia. Rutenii au preluat de la români elemente de cultură materială (port, arhitectură dar şi folclor) păstrându-şi limba. Maghiarii au fost influenţaţi în arhitectură de germani şi slovaci, dar au reuşit să-şi impună limba etnicilor minoritari: germani, slovaci, cehi, polonezi şi chiar la o parte din populaţia urbană ruteană (căci azi rutenii din Sighet vorbesc limba maghiară fără să-şi cunoască limba maternă), dar mai puţin la populaţia română. Minoritatea etnicilor “ţipţeri”, colonizaţi de fostul Imperiu la Vişeul de Sus şi Borşa (secolul al XVIII-lea), ca lucrători în exploatări forestiere, şi-au conservat foarte bine elementele de cultură specifice: de la forma şi structura gospodăriei, arhitectura casei şi a elementelor componente, până la
