Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Varietăţi şi uzanţe lingvistice / Sprachvarietäten und Sprachgebrauch / Nyelvi változatok és nyelvhasználat
Bestand und Perspektiven der sathmarschwäbischen Dialekte 467 După cotitura din 1989 naţionalităţile din România au ajuns din nou în posesia drepturilor lor vechi. La recensământul populaţiei din 1992 în judeţul Satu Mare s-au declarat 14.350 de persoane de naţionalitate germană, mai mulţi ca în anul 1977. Majoritatea din ei au aderat la Forul Democrat German, sperând să primească astfel anumite avantaje. S-a reînfiinţat şi învăţământul în limba germană la unele şcoli generale şi licee (la Satu Mare şi Cărei), dar trebuie remarcat că de acuma limba germană literară a preluat funcţiile dialectului şvăbesc. Valul nestăvilit de emigrare a germanilor din România, începând cu anul 1990, a decimat şi populaţia şvabilor sătmăreni. S-au mai păstrat grupuri mici în câteva comune, dar graiurile şvăbeşti de abia se mai vorbesc. Se poate constata că asimilarea profundă a şvabilor sătmăreni de către limba maghiară actualmente stagnează, fiind contracarată de influenţa limbii oficiale româneşti şi - în mai mică măsură - a limbii germane standard. Pe de altă parte, la şvabii sătmăreni emigraţi mai ales în sudul Germaniei, are loc o integrare lingvistică a generaţiei celor în vîrstă şi o asimilare completă a tinerilor. Dificultăţi deosebite în învăţarea limbii le întâmpină şvabii maghiarizaţi care sunt nevoiţi să înveţe limba germană ca limbă străină. E de remarcat că posedarea dialectului şi cunoaşterea culturii germane avantajează integrarea lingvistică. Sprijinirea limbii şi a culturii germane în regiunile din sud-estul Europei colonizate în secolul al XVIII-lea cu germani ar putea să oprească procesul de disimilare în uzanţa lingvistică a şvabilor sătmăreni, dar e de presupus că în viitor nu se vor mai vorbi graiurile ci numai germana standard. A szatmári sváb nyelvjárások és beszélőik helyzete és jövője Összefoglalás A 18. század során az osztrák udvar politikája eredményeképp felső svábok és alemannok telepedtek le Tolna és Baranya megye, valamint a Bácska egyes egyes helységeiben, legnagyobb számban azonban Szatmár megyében. Ezen a területen felsősváb nyelvjárásokat beszélnek, csak kivételesen fordulnak elő szepességi (bajor), valamint alemann dialektusok (Hododban). A szatmári svábok nem rendelkeztek megfelelő szellemi vezetéssel, így a 19. század során az iskolai oktatás és a katolikus egyház tevékenysége által szinte teljesen asszimililálódtak a többségi magyar társadalomba. Az 1989-ben bekövetkezett politikai fordulat után a nemzetiségek visszakapták jogaikat Romániában. Az 1992. évi népszámlálás során az 1977. évihez képest 14.350-nel nőtt a szatmári körzetben azok száma, akik németnek vallották magukat, és nagyrészt csatlakoztak a Németek
