Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek
Euroregiunea Dunăre-Crjs-Mureş-Tisa ЗОЇ structura formalizată a cooperării în zonele de graniţă, care include reprezentanţii autorităţilor locale şi regionale, precum şi partenerii sociali şi economici, după caz. Euroregiunea dispune de o structură organizatorică specifică, al cărei nivel maxim îl constituie consiliul ales, urmat de comisie, grupuri de lucru tematice şi secretariatul permanent”3. 2. Istoric Ideea colaborării transfrontaliere interjudeţene a fost lansată, în 1992, de preşedintele judeţului Csongrád (Ungaria), István Lehman, cu ocazia vizitelor sale în judeţul Timiş. Un prim pas a fost făcut la 10 septembrie 1992, când s-a semnat un protocol de colaborare între cele două judeţe, document ce conţinea speranţa expresă a conducătorilor aleşi din cele două unităţi administrativ-teritoriale că legăturile economice, ştiinţifice, culturale vor cunoaşte o evoluţie ascendentă. Doi ani mai târziu, în 1994, după modelul deja existentei Euroregiuni “Carpatica” - ce cuprindea judeţe la vest de judeţul Timiş, intrate în legături de colaborare cu judeţe din Ungaria, Ucraina, Slovacia, oficialii din Timiş şi Csongrád au finalizat un proiect de protocol de constituire a “Cooperării regiunii Dunăre-Mureş-Tisa”4. întrucât Legea 69/1991 a administraţiei publice locale din România prevedea posibilitatea de înfrăţiri şi colaborări directe numai între oraşe şi comune din România cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări, iar autorităţile judeţene româneşti erau private de astfel de competenţe, coroborat cu dificultăţile pe care judeţul Timiş le-a întâmpinat în raport cu autorităţile centrale într-o problemă de colaborare interjudeţeană intranaţională, Consiliul Judeţean Timiş a solicitat, în martie 1994, acordul Departamentului Administraţiei Publice Locale pentru crearea “Euroregiunii DMT”. Refuzul guvernamental a vizat două aspecte: ■ cel legal - întrucât Legea 69/1991 a administraţiei publice locale trebuia amendată ca să facă posibile colaborările interjudeţene transfrontaliere; ■ de oportunitate, Departamentul Administraţiei Publice Locale din Guvernul României invocând dificultăţile de colaborare cu un al treilea 3 Apud György Eger, Euroregiunile în Est şi în Vest, în Altera, nr. 11, an V, 1999, p. 58- 59. 4 Trebuie spus că euroregiunea “Carpatica” a fost blocată - cel puţin pe partea românească, până când legislaţia internă a permis funcţionarea judeţelor cu drepturi depline în cadrul nou instituit. Totuşi, supradimensionarea euroregiunii - prin cuprinderea unui număr mereu crescând de judeţe - face ca rezultatele cooperării să nu fie din cele mai satisfăcătoare pentru participanţi. Vezi şi GIUSEPPE VEDOVATO, The Carpathian Euroregion: Experiences and Possibilities, în Integration, regionalism, minorities: What is the link?, Hungarian Intitute of International Affairs, Budapest, 1997, p. 109.
