Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek
302 Mariana Cernicova-Bucä partener, cel din Iugoslavia (care ar fi intrat în DMT), RFJ fiind deja supusă sancţiunilor internaţionale ca urmare a războiului din Bosnia. Cel dintâi impediment a fost înlăturat după alegerile generale din noiembrie 1996 din România, Ordonanţa Guvernului nr. 22/1997 fiind documentul care amendează Legea 69/1991 în sensul extinderii competenţelor autorităţilor judeţene şi în domeniul relaţiilor internaţionale de tipul cooperărilor, asocierilor şi înfrăţirilor5. Entuziasmul conducătorilor regionali faţă de formula euroregiunii se baza pe descrierea acestei forme de cooperare în documentele internaţionale, euroregiunea fiind înţeleasă ca element important al integrării statelor central-europene în Uniunea Europeană6, obiectiv fundamental al semnatarilor protocolului de înfiinţare a DKMT. Cel de-al doilea aspect a cunoscut o atenuare temporară, ceea ce a făcut posibilă participarea Voivodinei, ca al treilea partener în DMT, din noiembrie 1997, când s-a semnat documentul oficial de înfiinţare a Euroregiunii DMT, până în 24 martie 1999, când deteriorarea situaţiei internaţionale a R.F. Iugoslavia і-a blocat, din nou, accesul la activităţile efective ale acestui parteneriat. Promotorilor iniţiativei de cooperare, judeţele Csongrâd şi Timiş, li s-au alăturat judeţele Bács-Kiskun, Szolnok şi Békés din Ungaria, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, din România şi Regiunea Autonomă Voivodina din R.F. Iugoslavia. La cererea judeţului Békés, în titulatura Euroregiunii a fost introdusă, ca element definitoriu, şi referirea la bazinul râului Criş, denumirea uzuală a euroregiunii fiind “Dunăre-Criş-Mureş-Tisa” sau, prescurtat, DKMT. în forma sa definitivată, DKMT se întinde pe o suprafaţă de 77.243 km2 şi totalizează o populaţie de 5.968.000 locuitori, scopul declarat al euroregiunii constituindu-1 “dezvoltarea şi lărgirea relaţiilor dintre comunităţile şi administraţiile locale în domeniul economic, al învăţământului, al culturii şi al sportului, urmând ca prin această cooperare să se înlesnească integrarea în cadrul proceselor europene actuale (subl.ns.)”. Cele mai evidente rezultate ale tratativelor pentru cooperarea DKMT au fost, deocamdată, organizarea tradiţională a zilei frontierelor deschise, la 5 GÁBOR Kolumbán “România într-o “Europă a regiunilor", în Altera, nr. 9, an IV, 1998, p. 91] observă că, după 1996, în România s-a manifestat o voinţă de regionalizare, de aplicare a unor politici regionale, numai că tendinţa a rămas slabă. Autorul analizează însă regiunile interne ale României, aşa-numitele “macroregiuni de dezvoltare economică”, nu şi regiunile transfrontaliere, care au relevanţă pentiu un număr relativ restrâns de judeţe româneşti. 6 Practical guide to Cross-Border Cooperation. Regional Policy and Cohesion, ediţia a 2-а, 1997, p. 3.
