Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
270 VOLÜDIMIR FENICI In Ucraina subcarpatică sunt prezente 75 de naţionalităţi şi 23 de confesiuni. împărţirea religiilor poate fi făcută potrivit vechimii acestora, fiind identificate trei categorii: cele tradiţionale vechi (ortodox, romanocatolic), cele tradiţionale mai noi (protestanţi, greco-catolici) şi cele noi (cultele neoprotestante şi sectele religioase). La confesiunile tradiţionale (cele vechi şi noi) aparţin majoritatea comunităţilor religioase cu personalitate juridică (1017 din cele 1404 înregistrate) şi cei mai mulţi credincioşi. Configuraţia confesională actuală are rădăcini în evul mediu, atunci când primele comunităţi slave s-au convertit la creştinismul de rit oriental înaintea venirii ungurilor (896). Primele comunităţi catolice apar în cursul secolelor XIII-XIV, iar creştinismul oriental supravieţuieşte îndeobşte prin două centre importante: mănăstirile din Munkacevo şi Hruşevo (Perii Maramureşului). Odată cu constituirea episcopiei de rit oriental de la Munkacevo, de către regalitatea maghiară, încep conflictele asupra jurisdicţiei şi ierarhiei ecclesiastice între cele două centre, care se vor termina doar în 1733. Intre timp derularea Reformei şi apariţia comunităţilor calvine aduce cu sine pericolul de reformare a comunităţilor ortodoxe rutene şi române. Insă păstrarea strictă a obiceiurilor a adus menţinerea tradiţiilor bisericeşti, devenind elementele de bază ale identităţii naţionale. N Unirea de la Ujgorod a adus cu ea mai multe controverse şi a jucat un rol ambigu. Este acceptat de majoritatea cercetătorilor că unirea respectivă nu a fost un scop în sine ci un nou mod de luptă penru libertate. Intre problemele iscate se numără relaţia greco-catolicilor cu romanocatolicii, problema fiind rezolvată de constituirea episcopiei de rit oriental de Munkacevo, precum şi relaţia cu comunităţile româneşti, unite până acum cu cele rutene într-o comuniune bisericească. Problema devine rezolvată parţial prin realizarea unirii românilor iar definitiv prin reformele absolutismului luminat de la sfârşitul secolului XVIII, începutul secolului XIX şi prin activitatea episcopului Bacinschii. Autorul în continuare prelucrează datele referitoare la teritoriul episcopiei de Muncaci, ale recensămintelor din 1773, 1792 şi 1806. Astfel ajunge la concluzia că identitatea etnică şi confesională era în strânsă relaţie una cu alta, conducând la elaborarea imaginilor de sine şi despre altii. Pe relaţiile interconfesionale şi interetnice în zona de contact ucraineano-maghiaro-română a Ucrainei, a avut aşadar efect hotărâtor, Reforma şi Uniunea bisericească, comunităţile etnice şi religioase actuale formându-se în mare parte în secolele XVI-XVII.
