Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
222 Dorin Dărăban „în mină am avut un accident, a căzut rocă peste mine şi abia am putut fi salvat şi dus la punctul sanitar. Numai faptul că eram tânăr m-a salvat şi am reuşit să mă întrămez şi nu tratamentul primit"16. „A avut loc o explozie de metan în care au murit 17 oameni, mulţi alţii fiind răniţi. Din luna mai 1945 au fost aduşi 800 de germani din Silezia din care au mai supravieţuit doar 17 restul fiind răpuşi de tifos. Datorită vieţii foarte grele au început să moară din ce în ce mai mulţi oameni, lucru care ne-a impresionat mult. O mângâiere a fost faptul că de Crăciun am reuşit să împodobim un brad şi să cântăm colinde cu gândul la cei dragi rămaşi acasă. După întoarcerea acasă au fost cazuri de deces a unora care nu s-au putut obişnui cu noua alimentaţie mult mai bogată"17. „Am avut legături proaste cu populaţia rusă din împrejurimile lagărului, datorită răutăţii lor. Ne-am înţeles bine cu ceilalţi deportaţi, de sărbători ne aduceam aminte cu cântece creştine şi cu plânsete de cei de acasă. Acolo au murit şi 2 prieteni de ai mei pe care îi regret foarte mult. Când am ajuns acasă am crezut că visez aşa de emoţionantă a fost revederea cu cei dragi"18. „în lagăr mâncarea era foarte slabă şi ne chinuiau în plus ploşniţele şi păduchii. Am evadat din lagăr împreună cu o prietenă dar după un timp ne-au prins. Pe mine m-au bătut aşa de rău încât nu am mai putut avea copii după aceea. Am ajuns la bătrâneţe să fiu singură fără nici un ajutor. Localnicii ruşi ne urau şi când mergeam la lucru aruncau cu pietre în noi, unei prietene i-au scos un ochi din această cauză"19. „Cei mai frumoşi ani din viaţă і-am petrecut în asemenea condiţii dar mă bucur că am reuşit să scap de acolo cu viaţă. Am lucrat la mina de cărbuni de la Kistekova şi după ce ne întorceam obosiţi de la lucru ofiţerii ruşi amncau apă în interiorul bărăcilor pe care eram obligaţi s-o curăţăm având mai puţin timp la odihnă în noaptea respectivă. In bărăci intra zăpada viscolită şi ne era foarte frig deoarece ne vândusem hainele mai groase pentru fasole şi pommb la ruşi"20. La Crăciunul anului 1946 era cu noi şi un preot care într-o cameră dărăpănată ne-a ţinut un fel de slujbă religioasă la care au participat şi paznicii, uimiţi de fervoarea religioasă. Datorită rezistenţei mele am scăpat cu viaţă dar mi-a rămas reumatismul şi boala de inimă de care sufăr şi acum."21 16 Idem - Fischer Eugen. 17 Idem - Steinbinder Magdolna. 18 Idem - Püspök János. 19 Idem - Heltai Rozalia. 20 Idem - Erli István. 21 Idem - Molnár Mária.
