Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam

limba germană10 11. Prin toate acestea, activitatea menţionată a lui Camil Petrescu a îndeplinit şi o funcţie de pedagogie şi educaţie socială în spiritul ideilor democratice ale epocii.

în acelaşi spirit, un cotidian româno-maghiar este proiectat pentru apariţie în octombrie 1921, la Oradea, sub denumirea “Bihorul Românesc. Român Bihor”, sub direcţia farmacistului George Pacala, cu menţiunea ca “nu va face politică”11; proiectul nu a ajuns să fie realizat.

Anii 1922-1924 au fost cea mai rodnică perioadă pentru editarea unor deosebit de valoroase publicaţii consacrate cultivării relaţiilor interetnice, în special în publicaţii bi- şi trilingve.

în ianuarie 1922 apărea la Timişoara revista “Săptămâna. Politică, socială, economică”, publicaţie bilingvă, cu texte paralele în limbile română şi germană. în articolul “Aportul minorităţilor”, I. Peltz sublinia ca ’’acest aport este cel mai de seamă factor care va înfrăţi ... pe toţi locuitorii României. Noi nădăjduim în aportul pozitiv, uman, fecund, în aportul unor suflete atrase de suflete”. Sub titlul “Minorităţile din România”, se făceau referiri la revista franceză “La Democraţie”, care releva ca” situaţia lor nu e numai acceptabilă, dar chiar proprie unei dezvoltări paşnice şi de folos pentru ţara”, citând în acest sens opinia unor personalităţi ale vieţii internaţionale12 13.

Progresele efective înregistrate în relaţiile dintre populaţia majoritară românească şi minorităţile etnice din prinvinciile istorice reunite cu Ţara, au făcut posibilă trecerea de la planul general al relaţiilor politico naţionale, interetnice, la aprofundarea acestor relaţii în domenii şi sectoare mai concrete ale vieţii sociale, înregistrându-se chiar un început de specializare, inclusiv în privinţa publicaţiilor bi- şi trilingve. Domeniul predilect, chiar privilegiat, al acestor manifestări încurajatoare, a fost desigur cultura.

“Voim ca locuitorii de orice neam şi orice limbă din această ţară să se simtă ca fraţi şi aceasta nu poate s-o facă politica, ci numai cultura” - se declară în articolul inaugural al publicaţiei clujene bilingve românomaghiare, “Culisele. Revista bilunară ilustrată de teatru, muzică, arte”, la 15 noiembrie 1922‘\ într-un paralelism aproape perfect, apărea la Oradea şi “Cortina. Revista teatrală”, de asemeni bilingvă, tot în noiembrie 1922, dar săptămânală, în schimb cu o apariţie mai scurtă decât a celei clujene, înrudită nu numai ca profil. Apreciatul publicist M.G. Samarineanu sublinia cu satisfacţie efectele turneului Teatrului maghiar din Cluj la Oradea cu “O

10 “Ţara” Timişoara, an I, numerele apărute între 2-12 decembrie 1920.

11 Conform “Luminătorul”, Cluj, an III, nr. 35, din 24 septembrie 1921, p. 2.

12 “Săptămâna. Die Woche” Timişoara an I, nr.4, din 17 februarie 1922, p. 8-12, 21-22.

13 LEONARD Pauicerow Director An I, nr.l, p. 2.

208 Publicaţii periodice bilingve $i trilingve din Transilvania după 1918