Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
Rüdica Purteanu, Alexandru Porţeanu 207 Un impuls deosebit de eficient a imprimat procesului istoric de apropiere între popoare, remarcabila publicaţie iniţiată şi condusă de valorosul scriitor şi publicist Camil Petrescu, intitulată “Limba Română. Foaie pentru limbă, artă şi literatură”, care a apărut la Timişoara bisăptămânal cu texte paralele în limbile română, germană şi maghiară, între 22 ianuarie - 19 iunie 1920. Fondatorul publicaţiei arată chiar în fruntea primului număr că se adresează unui public cititor din cele mai largi categorii sociale. Cititorilor români li se aminteau stăruitoarele eforturi ale lui Titu Maiorescu, din urmă cu o jumătate de secol, care combătea energic “monstruoasa germanizare în expresii” a stilului gazetăresc român al epocii. Cititorilor aparţinând minorităţilor etnice, Camil Petrescu le-a destinat o rubrică specială pe probleme de vocabular, pronunţie s.a, care s-a bucurat de un mare succes, determinând - în urma numeroaselor scrisori şi cereridublarea spaţiului pentru începătorii în studierea limbii române. Rubrica “îndrumări pentru noii cetăţeni” oferea recomandări practice pentru formularea unor petiţii şi acte uzuale în relaţiile cu administraţia publică. De un larg interes se bucură rubrica intitulată “Cum scriu autorităţile” în care se aduceau exemple concrete de greşeli lingvistice în actele emise de unele organe administrative locale, pentru înlăturarea lor în viitor, inclusiv “limba schiloadă a gazetei oficiale şi a unor ordonanţe publice” (emise în limba română - n.n.). Mai mulţi cititori au cerut lămuriri asupra modului cum s-a format limba română, a istoriei acesteia, ceea ce і-a oferit lui Camil Petrescu o excelentă ocazie pentru expunerea sintetică, clară a problemei, care la rândul ei a contribuit la cunoaşterea atât a formării limbii române, cât şi implicit - a însuşi poporului român, incluzând unitatea şi continuitatea sa. O altă rubrică căreia і s-a acordat spaţiu consistent se intitula “România de azi”, făcând ample prezentări ale presei bucureştene, vieţii politice, partidelor, campaniilor electorale s.a. Prezentarea “Istoriei literaturii române” de M. Dragomirescu şi Gh. Adamescu, precum şi cea a turneului Teatrului Naţional din Bucureşti la Timişoara s-au bucurat de acelaşi interes deosebit al cititorilor. în general Camil Petrescu a acordat o atenţie specială accesibilităţii publicaţiei, motiv care 1-а determinat, de exemplu, să evite expunerea aridă ale unor probleme ale limbii, în special a celor gramaticale4. După încetarea acestei publicaţii, Camil Petrescu trece la redacţia gazetei timişorene “Ţara. Organ popular independent”, unde reuşeşte să introducă, în decembrie 1920 o rubrică de ştiri şi informaţii în 9 9 “Limba Română” Timişoara, an I, nr. 1, din 22 ian. 1920; nr. 2, din 27 ian., p. 5; nr. 5, din 20 martie; nr. 8, din 17 aprilie, p. 1; nr. 12, din 15 mai p. 3; nr. 18, din 19 iunie, p.2,3.
