Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
apărea un supliment româno-maghiar al publicaţiei “înainte Organul P.S.D. din Banat”, iar la Deva, în martie acelaşi an, o ediţie specială trilingvă a ziarului local maghiar” Deva es Vidéké” (Deva şi împrejurimile). Exprimări clare, de semnificaţie deosebită, ale unor adevăruri şi principii fundamentale pentru noua societate românească în ansamblul ei, au început să fie prezente în publicaţiile bilingve şi trilingve odată cu apariţia unor organe de presă de orizont politic mai larg. Astfel, “Unirea. Revista săptămânală pentru consolidarea politică şi culturală a tuturor cetăţenilor Bucovineni.”, ce apărea la Cernăuţi în toamna anului 1919 în ediţie bilingvă română şi germană, publica un remarcabil articol de fond la 24 decembrie 1919, intitulat “Răspunsul edificator...”, în care se sublinia valoarea declaraţiilor reprezentanţilor minorităţilor etnice făcute în şedinţa Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, din 12 decembrie 1919. Exprimând adeziunea clară la actele fundamentale ale “Marii Uniri”, aceştia afirmau “că doresc să rămână fii credincioşi ai României Mari”. Redacţia gazetei bilingve “Unirea” aprecia că aceste declaraţii reprezentau “pecetluirea definitivă a hotarelor României Mari cu voinţa şi dorinţa naţionalităţilor conlocuitoare6”. Gazeta publică şi o fotografie - rămasă mai puţin cunoscută- înfăţişând aducerea la cunoştinţa mulţimii, în istorica zi de 28 noiembrie 1918, a actului Unirii Bucovinei, prin citirea lui din balconul Primăriei Cernăuţilor de către primarul oraşului, într-o atmosferă de însufleţire generală7. Faţă de asemenea declaraţii de însemnătate politică fundamentală, o notă aparte, disonantă în fond, făceau două publicaţii, una bilingvă de la Târgu Mureş, iar cealaltă trilingv de la Timişoara, ambele de expresie originar maghiar, care, în titulatura lor, în subtitlu, afişau încă formulări anacronice, depăşite, neconforme adevărului şi noilor realităţi politice8, neputând aduce în acest fel contribuţii efective la progresul cunoaşterii reciproce a majorităţii şi minorităţilor etnice. 206 Publicaţii periodice bilingve si trilingve din Transilvania după 1918 6 “Unirea”Cemăuţi. An I, nr.7-8, din 24 dec.1919, p.l. 7 Ibidem 8 Astfel, “Fodrászok Lapja” (Gazeta frizerilor) care apărea de la începutul anului 1919 la Tg. Mures, numai în limba maghiară se subintitula “A magyaroszagi borbélyok ... országos heti szaklapja” (foaia săptămânală de specialitate pe ţara a frizerilor din Ungaria !); în anul următor apare fără subtitlu, iar în octombrie 1921 adauga titlul în limba română “Gazeta frizerilor ... din România”, iar în februarie 1922 modifică subtitlul în limba maghiară referindu-se la “teritoriile anexate (orig. asatolt) din Ardeal şi Banat”. Tot astfel la Cluj, în iulie 1919 apărea publicaţia trilingvă “Tipograph. Organ oficios al Uniunii tipografilor din
