Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
Rodica Porteanu, Alexandru Pürteanu 201 importanţa sa deosebită pentru întreaga viaţă socială, scot în relief tot mai mult faptul că abordarea lui destul de întâmplătoare încă, sub forma preponderent colocvială, iar din punct de vedere tematic cu totul insuficientă, trebuie depăşită spre stadiul superior al tratării complete, cu mijloacele şi metodele ştiinţei contemporane. Tema pe care o supunem atenţiei în cele ce urmează credem că ilustrează - fie şi parţial - aceste consideraţii * întregirea României realizată în 1918 prin unirea provinciilor istorice locuite în majoritate de români (Basarabia la 27 martie, Bucovina la 28 noiembrie, la 1 decembrie Transilvania, împreuna cu Banatul, Crişana, Maramureşul) cu vechiul Regat al României, a creiat o situaţie nouă şi în ceea ce priveşte chestiunea minorităţilor etnice şi raporturilor interetnice. După cum se ştie, această chestiune a fost tratată în mod corespunzător, în spirit democratic, în actele fundamentale ale “Marii Uniri”, asupra cărora nu stăruim. Noile realităţi politice, naţionale, sociale, culturale au generat şi unele initiaţive interesante în scopul unei bune funcţionări a relaţiilor respective, între acestea înscriindu-se şi acelea referitoare la înfiinţarea unor publicaţii bilingve şi trilingve , care nu au fost cercetate până acum. Presa de toate categoriile, care apărea sau lua fiinţă în fiecare din limbile vorbite de populaţia majoritară şi de cele minoritare, a funcţionat în mod corespunzător misiunii, programului şi posibilităţilor fiecărui organ. Ideea creării unor canale de comunicare interetnică sub forma plurilingvă prin presă a apărut destul de timpuriu, în mod aproape spontan, rezultând din însăşi necesităţile de bază ale vieţii cotidiene. Conţinutul principal al acestor publicaţii avea cu precădere un caracter practic, de informare, sau cultural. Problemele politice cele mai importante ale momentului — de exemplu, în 1919-1920 Conferinţa de pace, iar ulterior desfăşurarea vieţii politice sub toate aspectele sale concrete - erau dezbătute în principalele publicaţii, în special cotidiane, care apăreau în mod distinct în limbile română, maghiară, germană, exprimând orientări proprii nu numai din punct de vedere naţional, ci mai ales politic. Publicaţiile bilingve şi trilingve reprezintă desigur numai o mică parte din volumul presei perioadei menţionate. în cadrul acesteia, presa minorităţilor etnice a avut o activitate importantă sub aspect cantitativ şi calitativ* 3, iar presa românească din domeniu, dar din păcate, nu s-a reuşit şi realizarea lui efectivă. 3 SILVIU DragOMIR, La Transylvanie roumaine et ses minoritás etniques, Bucureşti, 1934; Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul 1918-1928, două volume, Bucureşti, 1929.
