Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
Problema minorităţilor etnice din România 183 contradicţie cu Tratatul minorităţilor din 9 decembrie 1919. Conform presei din ţară "cette déclaration a provoqué un vif incident". Românii - continua Azcarate - spuneau că minoritarii n-au nici o obiecţie faţă de această lege, dându-1 ca exemplu pe Kiss, pe care cei doi îl cunoscuseră la Cluj. Azcarate îi sugera lui Colban să-i solicite lui Comnen un exemplar al legii. La 1 martie 1924 Colban îl asigura că în călătoria pe care o va întreprinde în România în mai, va avea posibilitatea să cunoască conţinutul legii. In aceeaşi zi de 1 martie 1924, Azcarate revine, considerând că i-ar fi mai util lui Colban să citească, să cunoască legea "avant votre voyage en Roumanie, ce que vous permmetra de discuter avec. M. Duca Ies questions qu'elle puisse eventuellement soulever". Colban 1-а ascultat pe Azcarate, astfel că textul legii le-a parvenit. La 18 martie, după citirea Legii, Azcarate nota: "J'ai étudié la Loi en question dans le Moniteur officiel de la Bibliotheque. Je n'ai rien trouvé qui puisse etre considéré сопіте constituant une infraction au Traité des Minoritás" (sublinierea noastră - Gh. Iancu). Şi tot Azcarate, la 14 aprilie 1924, discuta conţinutul Legii şi mai ales chestiunea domiciliului şi a indigenatului. Pe aceeaşi pagină pe care notase, la 18 aprilie 1924 "I agree to your conclusions", după întoarcerea din România, la 9 iunie 1924 Colban adăuga: "Nobody mentioned this question to me during my conversation with representatives of the Minority in Roumania in May last, I did not want to bring it up, as I had to concentrate on the School question"17. Basile Dutczak, avocat în Cernăuţi, a trimis Secretariatului General al Societăţii Naţiunilor un memoriu privind contradicţiile existente între Tratatul minorităţilor (art. 3, 4, 6, 7) şi Legea română din 23 februarie 1924 (art. 56, 67), în chestiunea naţionalităţii, fireşte în opinia lui. Memoriul a fost trimis guvernului român care şi-a făcut cunoscute opiniile pe marginea lui printr-o scrisoare din 30 noiembrie 1924. Textul Memoriului cuprinde 3 pagini, iar răspunsul guvernului român semnat de N.Petrescu-Comnen, era de 8 pagini. La 11 decembrie 1924 Secretarul General le-a înaintat membrilor din Consiliu. La 6 februarie 1925 directorul Secţiei juridice, Van Hanel, a întocmit o Notă juridică privind naţionalitatea în noile teritorii ale României. în prima parte el rezuma obiecţiile lui Dutczak, care se refereau la condiţiile necesare dobândirii naţionalităţii: indigenatul sau domiciliul administrat ori pur şi simplu domiciliu. Indigenatul era ceva mai mult decât domiciliu. El se exprima prin obligaţia de a fi făcut parte dintr-o comună administrativă faţă de care să fi plătit mai mulţi ani impozite.18 17 ASDN, 41/34625/1481, Boite: R. 1626 18 ASDN, 41/40757/1401, Boite: R 1626.
