Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam

Problema minorităţilor etnice din România reflectată în DOCUMENTE ALE SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR (1919-1930)

Gheorghe Iancu (România)

Anul 1918 a fost în cele din urmă un an fast pentru români. România Mică de la 1859 a devenit, prin unirile succesive ale Basarabiei (9 aprilie), Bucovinei (29 noiembrie) şi Transilvaniei (1 decembrie), România Mare. Suprafaţa ţării a crescut de la 137.000 km2 la 295.049 km2, iar populaţia a ajuns de la 7,7 milioane de locuitori în 1914 la 18.052.890 în anul 1930. Aceste uniri, înfăptuite prin eforturile proprii ale poporului român, într-un context internaţional favorabil au avut ca fundament juridic de drept intemaţionl principiul naţionalităţilor; cu corolaml său - dreptul la autodeterminare. Fiind majoritari în aceste provincii românii au decis în funcţie de interesele lor vitale, naţional-politice.

In virtutea adevărului istoric desăvârşirea uniăţii politice a românilor n-a fost un cadou al Conferinţei de Pace, ci a fost o recunoaştere a finalului unui lung proces desfăşurat în rândurile românilor din Regatul România şi a celor din provinciile aflate sub dominaţie străină, austro-ungară şi rusă.

Literatura dedicată lucrărilor Conferinţei de Pace, a diferitelor ei organisme este imensă.1 Tocmai de aceea noi ne mărginim să reamintim că la

1 Apariţia lucrării Bibliographisches Handbuch der ethnischen Gruppen Siidosteuropas, Herausgegeben von Gerhard Seewann und Péter Dippold, Band MI, München; R.Oldenbourg Verlag, 1997, 1450 S., de o excepţională valoare ştiinţifică pentru tematica minorităţilor etnice ne scuteşte de a prezenta o listă lungă a titlurilor referitoare la minorităţi. Mai ales pentru cititorii români prezentăm câteva. In studiul nostru: Protecţia minorităţilor etnice în perioada interbelică, In: Transilvania între medieval şi modern, Partea 1-а, Cluj-Napoca, 1996, la p.103 se găsesc mai multe asemenea lucrări. Vezi şi Gheorghe Iancu, Informations concernant le probleme des minoritás nationales de Rdumanie dans les documents de la Société des Nations (1923-1926), Transylvanian Review (Cluj-Napoca), 1992, nr.l, p.29-55; Idem, Vorläufige Betrachtungen hinsichtlich Rumäniens und die Frage der nationalen Minderheiten (1918-1928), Transylvanian Review, 1992, nr.2, p.63-81; Idem, Problema minorităţilor din România în organizaţii internaţionale (1918-1940). In: Transilvania între medieval şi modern, Partea a ITa. Coordonator Camil Mureşanu, Cluj-Napoca, 1997, p.37-45; Idem, Chestiunea minorităţilor etnice din România în context internaţional (1919-1933), “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca, 1997, 36, p. 159-176; Marie Renée-Mouton, La Société des Nations et la protection des minoritás. Exemple de la Transylvanie (1920- 1928), Grenoble, 1969, 420 p. + Anexe; Sherman David Spector, România şi Conferinţa de Pace de la Paris. Diplomaţia lui Ion I.C.Brătianu, Iaşi, Institutul European, 1995, 383 p.; Viorica Boteni, Les minorités en Transylvanie, Paris, 1938, 276 p.; Sándor Biró, The Nationalities Problem in Transylvania 1867-1940. Distributed by Columbia Unviersity Press, New York, 1992, 744 p.; Othmar Kolar, Rumänien und seine nationalen