Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák

creştere de aproape 6 la sută. Procentajul calvinilor reformaţi creşte cu 15 la sută, timp în care cel al greco-catolicilor cunoaşte un regres de 25 la suă, fenomen explicabil prin convertirea acestora din urmă şi, implicit, maghiarizarea lor. Trebuie însă avut în vedere şi faptul că existau, pe lângă românii majoritari, şi greco-catolici maghiari şi ruteni, ultimii colonizaţi în veacul al XVIII-lea în localităţile Peleşu Mare, Lazuri, Livada, Agriş, Bereu, Nisipeni, Micula ş. a. Calvinismul a fost îmbrăţişat masiv de populaţia maghiară din comitat, iar religia romano-catolică de o parte a maghiarilor, de coloniştii şvabi aduşi în secolul al XVIII-lea şi de slovacii din Livada. Considerăm că cei 1000 de evanghelici sunt coliniştii şvabi proveniţi din zonele necatolice ale Germaniei, iar în cazul oraşului Baia Mare e de presupus că ar fi vorba de mineri nemţi.

în perioada supusă analizei mai poate fi sesizată, într-un context mai larg, un început de reorganizare în lumea bisericii catolice din spţiul central şi sud-est european, pe criterii geografice şi etno-lingvistice. Au fost vizate Episcopia romano-catolică de Agria şi cea greco-catolică de Muncaci, care administrau teritorii imense. Astfel, în 1804, sunt înfiinţate episcopiile de Caşovia şi Satu Mare, desprinse din Agria, ridicată la rang de arhiepiscopie. Dieceza de Muncaci a suferit modificări teritoriale succesive şi de proporţii, dat fiind fapul că păstorea, la un moment dat, chiar peste 13 comitate. De aici s-a desprins în 1816 Eparhia greco-catolică Eperjes (Preşov), cuprinzând 94 de parohii din comitatele Abauj, Borsod, Sáros, Zips şi Zemplén, pentru ca, în 1823, un număr de 72 de parohii sătmărene să fie arondate Episcopiei greco-catolice Oradea Mare. Procesul de restructurare va continua însă şi, la 6 decembrie 1853, ia fiinţă Episcopia greco-catolică Gherla, alcătuită din 94 parohii ce ţinuseră de Muncaci şi cca. 60.000 de credincioşi. Aici vor intra şi 28 de parohii de pe teritoriul de astăzi al judeţului Satu Mare, printre ele şi cea din Sătmar. Alte 70 de parohii din Muncaci vor fi dislocate în cadrele Episcopiei greco-catolice maghiare de Hjdudorog, înfiinţată în mai 1912, care va anexa şi 46 de parohii sătmărene (42 din eparhia orădeană şi 4 din cea gherlană). Acest fapt va declanşa o ripostă virulentă din partea românilor, poate fără precedent, finalizată prin crearea Vicariatului Naţional Român din Cărei la 18 noiembrie 1918, alcătuit, în principal, din cele 46 de parohii dezlipite de la Hajdudorog56. La 29 iulie 1919 ele vor fi reintegrate, prin bula papală "Cunctis ubique pateat", Episcopiei greco-catolice Oradea Mare57.

Structuri confesionale Sn aria de contact româno-maghiaro-ucraineană \ 25

56 Vezi pe larg în VlOREL CIUBOTĂ, Vicariatul Naţional Român din Cărei, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1997, passim.

57 Erdélyi magyar évkönyv 1918-1929, Cluj, 1930, p.239