Horvat, Irina Liuba: Icoane din colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare (Satu Mare, 2014)
Introducere
Pezreifalu (?)45 Ce s-a întâmplat cu atâţia preoţi dintr-o dată? Probabil că unii au fost destituiţi iar alţii au plecat de bună voie în alte părţi, mai favorabile! Făcând un bilanţ al anilor 1760-1761, observăm că episcopul Mihail Olsavszky, folosindu-se de puterea seculară a reuşit să salveze unirea religioasă fără pierderi prea mari, asigurând biruinţa fără drept de apel a greco-catolicismului în această parte a ţării pentru următorii 200 de ani. Ce este mai important este faptul că episcopul şi Curtea Imperială au tras învăţămintele necesare din aceste evenimente (doc.115), propunându-se şi soluţii pentru rezolvarea problemelor (doc.117,118). Calea principală pentru rezolvarea relelor toţi o vedeau prin înfiinţarea de scoli şi asigurarea instrucţiei necesare conducătorilor poporului, în primul rând a preoţimii, după cum reiese atât de clar din memoriul pe care episcopul îl înaintează la începutul anului 1762, Curţii Imperiale "boni nimiru<m> instituendi Parochi et iuventus a teneris in Scholis Uteris et doctrina Christiana imbuatur...’46). Şi din alte scrisori pe care Olsavszky le trimite oficialilor de rang înalt a Imperiului habsburgic transpare această idee a instruirii tineretului ca fundament al promovării şi întăririi unirii religioase. ,, Episcopul a înţeles atunci că soarta Bisericii sale este strâns legată nu doar de calitatea prestaţiei preoţimii de rând, ci şi de existenţa unui laicat instruit, fidel unirii şi influent în societate”47. Notă asupra ediţiei Volumul de faţă reprezintă o sinteză realizată din fondurile Episcopiei de Mukacevo (fond 151, dos. 1683-1782) şi Mănăstirea bazilitană ’’Sfântul Nicolae” din Mukacevo (fond 64 ) (dos. 326-491), dintre anii 1750-1762. Din cele 568 de dosare cuprinzând aproape 4000 file am selecţionat 119 de documente în cea mai mare parte inedite şi care ne ajută să ne formăm o opinie asupra episcopiei în deceniul VI al veacului al XVIII-lea. Aşa cum era de aşteptat atenţia noastră s-a îndreptat spre vizitaţiile efectuate de episcopul Mihail Olsavszky în anii 1750-1751, integrând în volum părţile privitoare la comitatele Satu Mare, Szabolcs şi Maramureş. De asemenea menţionăm că am .ăsat afară, din cauza insuficienţei spaţiului tipografic, vizitaţia comitatului Ugocea care a fost publicată în perioada interbelică în limba rusină de V. Gadjega. Al doilea punct de interes l-a reprezentat mişcarea lui Sofronie din Cioara în comitatele Maramureş şi Satu Mare în anii 1760-1761 când unirea religioasă a traversat cel mai greu moment din tot secolul al XVIII-lea. Şi aici sarcina a fost grea deoarece a trebuit să selecţionăm o mică parte din cele peste 100 de documente referitoare la această mare mişcare cu ecouri pe tot întinsul eparhiei. Ne exprimăm speranţa că documentele selecţionate vor contribui la dezvoltarea cunoaşterii istorice. Nu în ultimul rând dorim să mulţumim colaboratorilor noştri de la Arhiva de Stat a Regiunii Transcarpatia, fără sprijinul şi dăruirea lor exemplară apariţia acestui volum n-ar fi fost posibilă: Mihai Misiuk, director general, Olena Kutaşi, director adjunct, Maria leremkina, şef secţie, Marina Mihovici, Larisa Leytai, Natalia lagudina, Serghei Vervarko, Clara Starkova, Jujana Kremer. 451bidem, dos. 1795, f. 1-2. Documentul este în limba slavă şi la trei localităţi nu am putut găsi corespondentul în limba română. 46 Ibidem, dos. 1636, f. 1 47 O. Ghitta Naşterea..., p. 347. Şi dosarele 1724 şi 1725 din arhiva episcopiei cuprind foarte multă corespondenţă a episcopului cu diferite autorităţi pentru înfiinţarea de gimnazii la Sighet şi Baia Mare sau chiar la Seini. 13
