Kinces, Diana: Tăşnad. Chid cultural. Istoric (Satu Mare, 2015)
Tăşnad. Ghid cultural - istoric - Vestigii arheologice
c X Tăşnad. Ghid cultural - istoric Oraşul Tăşnad este situat în partea de sud - vest a judeţului Satu Mare, ca unitate administrativ teritorială având în componenţa sa şi satele Sáráuad, Cig, Valea Morii, Blaja şi Raţiu. Principalele axe de comunicaţie prin care se realizează conexiunea cu localităţile învecinate sunt reprezentate de DN 1F (Zalău - Tăşnad - Carei), DJ 191C (Tăşnad - Marghita), DJ 108M, DJ 195D, DJ 109P, DJ 108L şi calea ferată Jibou - Sărmăşag - Tăşnad - Cărei. Berveni Vestigii arheologice Patrimoniul arheologic al zonei provine din săpăturile efectuate pe teritoriul oraşului Tăşnad, dar şi în zona limitrofă a acestuia, în localităţile ce pot fi considerate ca aparţinând „hinterlandului" acestuia. Zona Tăşnadului este bogată în vestigii arheologice, ca urmare a condiţiilor bune de trai pe care le asigură relieful variat, ce include ecosisteme de deal, câmpie şi mlaştină. în decursul anilor în această zonă au fost efectuate cercetări arheologice la Cehăluţ, Căuaş, Tăşnad, Blaja şi Sărăuad. De asemenea, vestigii arheologice au fostdescoperite întâmplător, la suprafaţă sau cu ocazia realizării unor lucrări edilitare. Pentru epoca neolitică cele mai interesante descoperiri au fost realizate în zona ştrandului din Tăşnad. Aici, în valea pârâului Cehal, cu ocazia lucrărilor de construcţie au fost descoperite vestigii ale culturilor Criş (neolitic timpuriu) şi Tisa (neolitic târziu), precum şi locuinţe şi construcţii gospodăreşti ce conţineau ceramică (uneori pictată), unelte de piatră (topoare, lame, răzuitoare). Vestigii neolitice s-au mai găsit în localităţile Cehal, Cehăluţ, Blaja şi Tăşnad. Epoca cuprului şi perioada de tranziţie spre epoca bronzului sunt reprezentate de culturile arheologice Tiszăpolgar, Coţofeni, Baden, ale căror vestigii s-au descoperit la Tăşnad, Sărăuad şi Blaja. Artefacte deosebit de interesante aparţinând epocii bronzului au fost descoperite la Sărăuad (cultura Otomani), Cehăluţ şi Tăşnad (cultura Hajdúbagos-Cehăluţ), evidenţiinduse uneltele realizate din corn de cerb, tipare pentru turnat obiecte de bronz, vase ceramice, respectiv arme, unelte şi podoabe de bronz. Pentru perioada de la începutul epocii fierului descoperiri spectaculoase au fost realizate la Căuaş. Pe insula cunoscută sub numele Sighet a existat o mare aşezare fortificatări^^vea rol de centru tribal. . L's ^ ^ -Săpăturile arheologice efectuate pe raza ІосаІРаПІоТ^тцше)'' Santău Santău Pii le a Mi ф Săuca Silvan Altitudinea la care se află localitatea Tăşnad este cuprinsă între 134 m (satul Valea Morii) şi 229 m (vârful colinei pe care este amplasată o parte din intravilanul oraşului). Compoziţia etnică şi religioasă a oraşului este variată şi complexă, locuitorii fiind români, maghiari, şvabi, ucraineni şi romi. Populaţia oraşului, conform ultimului recensământ din anul 2011 este de 8411 locuitori, în scădere faţă de anii anteriori. Numărul locuitorilor oraşului reprezintă 2,6% din populaţia judeţului. Densitatea populaţiei se ridică la aproape 100 de loc./km2. Din punct de vede^cpp^tóhfál există în oraş 4191 ortodocşi, 1546Íromano-catolici, 234greco-catolici, 2195 reformaţi,«4T<baptiştÎ<71 penticostali şi restul alte diferite culte neoprotestante. f fiţiloşpetreu Turcea T.AŞNAD Tăşnad Sărăuad Chef; eu Săcăşeni
