Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2003-2004 (7-8. évfolyam, 1-2. szám)
Adrian Andrei Rusu: Românii din Regatul Ungariei şi cetăţile medievale. (Privire specială asupra secolelor XIII-XIV)
90 Adrian Andrei RUSU (Drugan) era „iobag regal” din satul Basta, al cetăţii Vârşeţului, la 137021. în acelaşi an, Hranoya, Brata şi Valentin sunt kenesium iobagionem regalem din Caraş22. La Deva, în anul 1371, se scria despre kenezii et Olachi de quatuor sedibus districtum castri23. Cnezi subordonaţi castelanului de Floreşti, la 1373, erau Petru, Nicolae, fiul lui Dan din Gârbău24. Neacşu (Nexe) era cnez de cetatea Cuieşti, în 137625 26. în anul 1380, Stoian de Densuş era kenezius olachorum de districtu castri Haczak16. Un cnez iară nume, din domeniul cetăţii Vărădia (Ersomlyo), era menţionat la anul 13 8 227. La 1391 se scria despre nobiles et kenesios districtum et provinciarum ... Sebes, Lugas, ac Caran et Comyathi28. Bogdan, fusese cnez al cetăţii Cuieşti, între anii 1390— 139229. în anul 1394 două sate erau pertinendo castri [Caran]... sub servitute keneziatus30. Andrei zis Turma, castelanul de Mehadia, avea în subordinea sa „cnezi, slujbaşi şi slujitori” (keneziis, officialibus et servientibus)3'. Despre cnezii castrensi din Banat aflăm încă din izvoarele de la începutul secolului al XV-lea32. Cum se observă, nu există termeni unanimi recunoscuţi şi aplicaţi elitelor românilor. Li se spune „iobagi regali”, „cnezi iobagi regali”, „cnezi ai cetăţii”, „cnezi ai districtelor cetăţilor”. S-ar putea deduce că nici nu li se aplică un nume generalizat, ci doar unele numiri locale. Faptul ar contrazice deja o soluţie de colonizare masivă, coordonată centralizat, care, în mod normal, le-ar fi aplicat un termen maghiar comun. Deja Maria Hóiban sesizase că sensul de kenezius iobagio regalis, fusese interpretat eronat în 1940, el reprezentând de fapt „un cnez de pe un domeniu al regelui depinzând de cetatea regală”, echivalat cu un iobag de castru şi nu cu un iobag de rând33. în fond, nici în alţi termeni, reducţiunea la rostul de simpli „castrensi” nu apămse decât într-un singur caz de la mijlocul secolului al XV-lea34, în clipa în care acelaşi termen nici nu mai avea similarităţi cu „oamenii castrelor” {populi, cives castri = castrensi) arpadiene. Radu Popa afirma şi el că este permisă o paralelă cu iobagii de cetate (= 21 DRH. C, XIII, p. 770. în acelaşi document, sub acest termen, fără asocierea cu cnezatul, lista de nume este mai lungă. 22 Ibidem. 23 Doc. Valachorum, p. 233. 24 DRH. C,XIV, p. 431-433. 25 Doc. Valachorum, p. 247. 26 In Hunyadmegyei történelmi és régészeti társulat évkönyve, I, p. 63. 27 Doc. Valachorum, p. 297. 28 Pesty F., A Szörény vármegyei hajdani oláh kerületek, p. 52-53. 29 Ibidem, nr. 360. 30 Pesty F., Krassó vármegye története, III, Oklevéltár, Budapest, 1883, p. 229. "DRH. C,XIV, p. 320-321. 32 Vezi D. Ţeicu, Banatul montan în evul mediu, Timişoara, 1998, p. 434. 33 Maria Hóiban, in voi. Relaţii romăno-maghiare, p. 226. 34 Hurmuzaki 1/2, p. 696-698. Discutat pentru caracterul său excepţional şi de către Maria Hóiban, in voi. Relaţii romăno-maghiare, p. 214-215.