Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2003-2004 (7-8. évfolyam, 1-2. szám)
Zsigmond Jakó: Publicarea izvoareor transilvănene în ultima jumătate de veac
conţinând actele episcopului transilvan, greco-catolic, Inochentie Micu-Klein, dintre anii 1745-176825. Odată cu înmulţirea izvoarelor de limbă română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se schimbă profund atitudinea reticentă a istoriografiei româneşti faţă de sursele istorice transilvane. în prelucrarea documentelor privind activitatea protagoniştilor politici şi culturali din mişcarea naţională sa format o echipă de cercetători, care, pe lângă cultivarea istoriei naţionale şi cultural-literare, au devenit buni specialişti ai publicării izvoarelor. Chiar dacă acest interes a fost dirijat spre trecutul politic şi cultural propriu, în sens etnic, fără îndoială, a dat un mare imbold pentru a forma o imagine mai echilibrată - deci şi mai reală - asupra istoriei Transilvaniei în întregime. Cercetarea maghiară privind izvoarele secolelor XVIII-XIX ar fi interesată de publicarea corespondenţei personalităţilor din viaţa politică şi culturală, în serii, comparabile în exigenţă, cu seria Fontes, iniţiat de Kuno Klebelsberg26. Lipseşte, însă, personalul adecvat şi condiţiile materiale necesare. Cercetarea maghiară din Transilvania poate să conteze, în schimb, pe un sprijin permanent din Ungaria. Ar fi necesar, totuşi, ca interesul spontan faţă de problemele transilvane să se canalizeze pentru remedierea efectelor negative ale izolării şi pentru rezolvarea celor mai urgente sarcini. în decurs de câteva decenii se va produce o schimbare de generaţie, chiar şi dacă, perioada pe care o avem în faţă nu va fi aşa de grea, cum au trăit-o mai multe segmente al comunităţii maghiare în ultima jumătate de veac. Sub dictaturile comuniste, contactele ştiinţifice transfrontaliere - cel puţin în cazul anumitor domenii - au fost activităţi sancţionabile şi, astfel, represate. în consecinţă, nu este de mirare că, deşi se proclamă unitatea cercetării ştiinţifice maghiare, nici astăzi nu sunt coroborate acţiunile şi stabilite priorităţile. Precum nu se cunosc- în mod reciproc - nici planurile şi nici realizările celuilalt. Planul publicării izvoarelor, măcar în privinţa celor transilvane, trebuie adus la numitor comun — cel puţin în privinţa relaţiilor maghiaro-maghiare - iar sarcinile domeniului necesită o ierarhizare comună. Doar astfel va fi posibil ca, de ambele părţi ale graniţei politice, munca să se desfăşoare mai sistematic, mai consecvent şi mai eficient, iar cercetarea maghiară din Transilvania să atingă nivelul celei din Ungaria. Fără îndoială, cercetarea transilvană are sarcina specială de a oferi pentru istoriografiile interesate o îndrumare actualizată şi mai precisă asupra 32 ZsigmondJAKÓ 25 Fr. Pali, Inochentie Micu-Klein. Exilul la Roma, I—II/1 2, ed. îngrijită de L. Gyémánt, Cluj- Napoca, 1997. 26 Vezi: Előszó az Erdélyi Történelmi Adatokhoz, in vol. Erdélyi Történelmi Adatok, V/1, Kolozsvár, 1945, p. 3-8; şi volumele seriei Magyarország újabbkori történetének forrásai / Fontes historiae Hungaricae aevi recentioris, Budapest. Prezentarea seriei vezi la Kosáry D., Bevezetés Magyarország történetének forrásaiba és irodalmába. I. Általános rész. 2. Országos jellegű levéltárak és forrásközlések, Budapest, 2003, p. 306-307, 314.
