Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2003-2004 (7-8. évfolyam, 1-2. szám)
Zsigmond Jakó: Publicarea izvoareor transilvănene în ultima jumătate de veac
Publicarea izvoarelor transilvănene în ultima jumătate de veac 33 materialului arhivistic păstrat pe teritoriul României. Instituţiile de stat au astfel de îndrumătoare, dar ele nu informează asupra conţinutul şi ordinii materialului păstrat, ci mai mult despre referinţele româneşti. Ar fi de dorit, deci, ca aceste publicaţii oficiale să fie completate de cercetări explorative şi să fie publicate pentru a fi accesibile comunităţii ştiinţifice. Un exemplu frumos şi de urmărit este volumul - apărut, de altfel, în premieră - care prezintă, în limbile maghiară şi română, cu o înaltă profesionalitate, arhiva judeţului Satu Mare, divizată de graniţă27. Deşi sub sistemul comunist au fost confiscate cele mai mari părţi ale arhivelor bisericeşti, fiind ţinute în custodia statului şi astăzi, prelucrarea lor pentru a le face accesibile ştiinţei a rămas, se pare, în totalitate, pe seama bisericilor creatoare. De exemplu, vechile şi imensele arhive ale Episcopiei romano-catolice de Oradea şi ale Capitlului, au pierdut ordinea interioară existentă cu ocazia mutării lor din localurile originare şi sigure în încăperile neglijate ale cetăţii. De decenii aceste colecţii sunt aproape necercetabile şi nu a fost publicat nici un material informativ pentru specialişti. Este îmbucurător că bisericile istorice, cu un efort financiar considerabil, au modernizat echipamentul arhivelor şi bibliotecilor rămase în custodia proprie şi le-au transformat în nişte instituţii ştiinţifice adevărate. Arhiva Arhiepiscopiei romano-catolice de Alba Iulia păstrează documentele în depozite echipate cu unul dintre cele mai modeme mobiliere dintre arhivele din România. în Cluj-Napoca, arhiva centrală a bisericii unitariene, iar în Oradea, biblioteca şi partea de arhivă rămasă diocezei romano-catolice au fost echipate cu un mobilier complet nou şi modem28. Soarta arhivelor aparţinând bisericii luterane săseşti este similară. Colecţia centrală din Sibiu, creată din arhiva parohiilor depopulate şi echipată cu aparatură de ultimă oră, în curând, se va transforma într-o instituţie germană de cercetare a istoriei. Materialul arhivistic rămas în custodia bisericilor stă, deci, la dispoziţia cercetătorilor, în condiţii reînnoite. Colecţiile sunt ordonate sau în curs de prelucrare, fiind publicate - sau în curs de pregătire - îndrumătoarele cuvenite. Este de înţeles, astfel, că, în aceste condiţii, şi bisericile şi-au asumat un rol în publicarea propriilor izvoare arhivistice şi în prelucrarea lor 27 Kiss A. - Lucia Augusta Şerdan - Henzsel Ágota, Szatmár vármegye levéltára / Fondul „Prefecturajudeţului Satu Mare", 1420-1919, Nyíregyháza-Cluj-Napoca, 2000. 28 Jakó Zs., A levéltárvédelem útja az erdélyi reformátusok körében, in idem, írás, könyv, értelmiség. Tanulmányok Erdély történelméhez, Bukarest, 1976, p. 103-137; Dáné Veronka - Sipos G., Az Erdélyi Református Egyházkerület Központi Gyűjtőlevéltárának ismertető leltára, Kolozsvár, 2002 (Erdélyi református levéltári kiadványok, 1); Dáné Veronka, Az Erdélyi Református Főkonzisztórium levéltárának mutatója, 1700-1750, Kolozsvár, 2002; Érszegi G. - Szögi L. - Borsodi Cs., A gyulafehérvári érseki levéltár, in Magyar Egyháztörténeti Vázlatok. Regnum, 3 (1998), nr. 3—4, p. 227-234.
