Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2003-2004 (7-8. évfolyam, 1-2. szám)
Zsigmond Jakó: Publicarea izvoareor transilvănene în ultima jumătate de veac
30 Zsigmond JAKÓ studiul introductiv semnat de Camil Mureşan. Şi textele de importanţă locală au fost descoperite în urma traducerii în româneşte a operei istorice a lui Ferenc Nagy Szabó de către Ştefania Gáli Mihăilescu, împreună cu comentarii istorice temeinice18. Volumele amintite reprezintă un standard înalt în îngrijirea textelor istorice, traducerea românească fiind un izvor aproape egal cu textul iniţial. S-a născut şi speranţa de a relansa publicarea izvoarelor documentare din epocă. După 1918, nici cercetarea românească, dar nici maghiară nu au avut o concepţie elaborată şi implementabilă în privinţa prelucrării acestor surse. Societatea Muzeului Ardelean a formulat un plan de acţiune, în 1942, dar dizolvarea acestui societăţi, după un scurt timp, şi confiscarea colecţiilor au zădărnicit executarea acestuia. După schimbările politice din 1989, s-au creat posibilităţile reluării acestor preocupări. Societatea Muzeului a început să completeze lipsurile existente de un secol. Un număr de tineri cercetători a fost antrenat, în ultimii ani, pentru a rezolva sarcinile stabilite şi, astăzi, munca are deja un ritm potrivit. Este vorba despre efortul de a compensa arhiva princiară distrusă, prin a face accesibile publicului ştiinţific, în formă de regeşte, protocoalele capitlului de Alba Iulia şi ale conventului din Cluj- Mănăştur, precum şi Librii Regii (Cărţile Regale) ale principilor. Prelucrarea acestor volume din urmă a fost începută în 1997, cu sprijinul Fundaţiilor „Apáczai”, „Sapientia” şi „Arany János”, în colaborare cu Universitatea din Miskolc. In anul 2003 a apărut primul rod al acestui proiect - volumul de regeşte conţinând materialul emis de loan Sigismund şi Cristofor Bâthori19. în timpul pregătirii, trei tineri cercetători au fost antrenaţi pentru sarcini asemănătoare. Materialul dinaintea anului 1603 iese de la tipar în curând iar, până la sfârşitul anului 2004, vor fi finalizate şi cele circa o mie de regeşte din protocoalele de secol XVI ale capitlului de Alba Iulia. Mai mult, a fost începută, deja, şi prelucrarea protocoalelor comitatense şi orăşeneşti de secol XVI-XVII. Publicarea rezultatelor are loc în cadrul seriei Erdélyi Történelmi Adatok (Date Istorice Transilvane), începute în 1855, reluată apoi în 1918 şi 1993, fiind întreruptă în 1945. Seria a fost reîncepută cu publicarea protocoalelor oraşului Turda, în 199 320, urmate de cele ale reşedinţei princiare, Alba Iulia, dintre anii 1588-1616, în 199821. în 1999 a fost începută prelucrarea protocoalelor comitatense, până în 2003, 18 Ştefania Gáli Mihăilescu, Memorialul lui Nagy Szabó Ferenc din Târgu Mureş, 1580-1658, Bucureşti, 1993. 19 Fejér T. - Rácz Etelka - Szász Anikó, Az erdélyi fejedelmek Királyi Könyvei, I, 1569-1581, Kolozsvár, 2003. (Erdélyi Történelmi Adatok, VII/1). 20 Wolf R., Torda város tanácsi jegyzőkönyve, 1603-1678, Kolozsvár, 1993, (Erdélyi Történelmi Adatok, VI/1). 21 Kovács A., Gyulafehérvár város jegyzőkönyvei, Kolozsvár, 1998, (Erdélyi Történelmi Adatok, VI/2).
