Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2003-2004 (7-8. évfolyam, 1-2. szám)
Ioan Drăgan: Dispariţia cnezului proprietar a mijlocul scolului al XV-lea
112 loan DRĂGAN Hunedoarei, rugându-1 pe stăpân să-i menţină instar aliorum nobilium keneziorum, pe motiv că nu şi-au neglijat obligaţiile, inclusiv slujba militară. Văduva era „soră şi rudă” {soror et consanguinea) a nobililor pomeniţi, iar soţul ei răposat facea parte dintre cnezii privilegiaţi ai domeniului, încadrabili în categoria nobilimii condiţionare. Cnezii hunedoreni posedau chiar privilegiu de grup de la Matia Corvin". Cu toate acestea, consecvent normelor juridice şi tendinţelor pe care le promova, mediul oficial din regatul ungar îi considera pe cnezi nenobili. Desigur, cea mai mare parte a lor, o constituiau în prima jumătate a secolului al XV-lea cnezii dependenţi, răspândiţi pe întregul areal locuit de români. Acelaşi statut oficial îl aveau însă şi cnezii posesori. Considerarea lor ca nobili era valabilă doar în mediul românesc, în limitele districtuale. în raport cu ceilalţi nobili ai regatului, cnezii erau consideraţi nenobili, având un statut inferior injustiţie, fiind plătitori de vămi etc. Un exemplu de la 1439 este ilustrativ în această privinţă. Adunarea obştească a districtului (Caran-)Sebeş emitea la 12 martie 1439, la poruncă regală, un act de mărturie în numele „obştii nobililor şi cnezilor” din district {universitas nobilium et keneziorum districtus Sebes). Referindu-se la acelaşi act, autorităţile comitatului Timiş îl socoteau emanat prin mărturia „nobililor şi nenobililor” districtului respectiv {ab omnibus nobilibus et ignobilibus de districtu Sebes)'2. Nu există nici un dubiu: cnezii din districtul Caransebeş - e vorba desigur de cei posesionaţi, care se socoteau „la fel cu ceilalţi nobili” - sunt în optica oficială nenobili. Cnezii mai apar alături de nobili şi în celebrul privilegiu din 29 august 1457 acordat "tuturor nobililor, cnezilor şi celorlalţi români" {universorum nobilium et keniziorum ac ceterorum Walachorum) din cele opt districte bănăţene, prin care li se răsplăteau meritele în apărarea graniţei dunărene11 12 13. Pentru cnezii din districtele privilegiate actul din 1457 înlătura şi cele din urmă diferenţe care îi mai deosebea de nobilii români de acolo, anume, prevăzând scutirea lor de vămi, de care nobilii români de acolo se bucurau în mod firesc "ca ceilalţi nobili adevăraţi ai ţării"14 şi dreptul de a fi judecaţi, ei şi iobagii lor, numai de comiţii (banii) lor. 11 I. Pataki, Domeniul Hunedoara la începutul secolului al XVI-lea, Bucureşti, 1973, p. 128, (92. 12 Pesty F., A Szörényi bánság és Szörény vármegye története, I-II, Budapest, 1877-1878, p 59 (în continuare Pesty, Szörény). 13 Pesty F., Krassó vármegye története, III, Oklevéltár, Budapest, 1883, 312 (în continuare Pesty, Krassó). 14 Ibidem: „Postremo eosdem nobiles Walachos instar verorum nobilium regni nostri, item kenezios eorundem Valachorum ex omni solucione tributi tam nostri quam aliorum quorumcumque exemptos esse volumus et supportatos”. Propoziţia se referă exclusiv la scutirea de vămi, de care nobilii români se bucură (sau urmează a se bucura şi ei prin acest
