Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
Domeniul cetăţii Hunedoara în timpul Hunedorenilor 21 de la Hunedoara. Regele Matia a dat unele dintre acestea cu titlu cnezial sau nobiliar unor familii româneşti locale, cum este cazul posesiunilor Nădăştia, Coroieşti, Ruşi şi Cerbăl, amintite mai sus (v. harta 2). Tot acum a avut loc şi desfiinţarea completă a ceea ce odinioară fusese centrul districtului Haţeg. în jurul cetăţii Haţegului gravitau de fapt trei aşezări: oraşul Haţeg, Sântămăria-Orlea şi Subcetate. Toate cele trei, împreună cu cetatea, s-au aflat până la mijlocul secolului al XV-lea în proprietate regală, loan de Hunedoara a fost cel care a dezmembrat acest centru, acordând târgul Sântămăria- Orlea lui loan (Cândea) de Râu de Mori, respectiv familiei acestuia în 144765. De la această dată ea nu va mai fi menţionată ca şi târg, doar ca posesiune. Alături de cetatea Haţeg, au intrat în posesia lui loan de Hunedoara Subcetate şi părţi din Sântămăria-Orlea, fapt consemnat în 1453. în 1457 atât cetatea, cât probabil şi oraşul Haţeg, cu Subcetate, au fost retrocedate lui Ladislau al V-lea. Mai târziu, regele Matia l-a împărţit în două, o parte fiind dată Cândreştilor, iar cealaltă parte a fost reţinută pentru el însuşi şi anexată domeniilor sale familiale din Hunedoara. Astfel, în 1462 loan Cândreş şi fratele său Ladislau au primit posesiunea Subcetate cu turnul de piatră de acolo - fosta cetate a Haţegului - şi vama strânsă în târgul Haţeg66. Târgul Haţeg, componenta cea mai valoroasă a posesiunii, a fost anexat domeniului Hunedoara, cu alte câteva moşii haţegane, ce vor fi menţionate în 1482. De la începutul secolului al XVI-lea la Haţeg este menţionat şi un castellum (curte întărită)67. Nu se cunoaşte locul precis al acestuia: putea fi în perimetrul târgului sau în imediata vecinătate a lui. Este vorba de o construcţie separată faţă de cetatea anterioară, fund legat direct de târg. Nu este exclus să fi fost continuarea acelei domus regia menţionate în Haţeg în 1402, respectiv 14 1 868. în urma acestei delimitări, singurul element care a rămas în suspensie a fost vama din Haţeg, la care, se pare, Hunedorenii nu doreau să renunţe. Primul proces pe marginea acestei probleme între Cândeştii din Râu de Mori şi loan Corvin a avut loc în 149769, însă, aşa cum reiese din acte, însuşi Matia a fost cel care a reţinut vama din Haţeg şi a dat-o fiului său în 1482. La aceste procese, de fiecare dată Cândeştii au avut câştig de cauză, însă, se pare că de facto nu au reuşit să dobândească vama. 65 Izvoare privind evul mediu românesc. Ţara Haţegului..., p. 142, 150. 66 Ibidem, p. 254. Calificarea vechii cetăţi (castrum) a Haţegului drept turn (turris lapidea) ridică mai multe semne de întrebare: este vorba doar de confirmarea unui nou calificativ cu caracter juridic care eventual a implicat şi o modificare în structura cetăţii, sau - aşa cum afirmă A. A. Rusu - cancelaria regală a fost “înşelată" şi în spatele termenului de turn folosit în document se afla cetatea în vechea sa formă? (A. A. Rusu, Cetatea Haţegului..., p. 344). Răspunsul este foarte dificil de dat în condiţiile în care chiar şi izvoarele scrise de mai târziu nu sunt consecvente. Astfel, în 1496, vicevoievodul Transilvaniei o numeşte cetate (DL 46331), iar în 1499 voievodul Transilvaniei aminteşte de turn (DL 31157). Personal cred că ar fi vorba de primul caz, ce a implicat dezafectarea incintei exterioare a cetăţii şi construcţia doar acelui zid mic de incintă care a apărat intrarea în donjon. în ce priveşte diferenţele de termen probabil este vorba despre incoerenţele terminologice des întâlnite în diferitele cancelarii. <>7 Prima menţiune datează din 1504 (Csánki. op. cit.. V, p. 45). 68 Izvoare privind evul mediu românesc. Ţara Haţegului..., p. 37, 71. 69 Pesty, op. cit., 111, p. 473-474.
