Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Etnie şi confesiune
164 Ana Dumi trän után es módón haladék nélkül tartozzatok. Secus non facturi. Praesentibus perlectis exibenti restitutis. Datum in Curia nostra Devensis die vigesima secunda mensis Juny Anno Domini millesimo sexcentesimo quadragesimo nono. Georgius Rakocy manu propria Joannes Szalardi Vice Secretarius manu propria Traducerea textului maghiar: Conform credinţei noastre şi cu grijă profundă faţă de Dumnezeu, având în vedere multiplele fenomene negative ce au loc în cadrul Bisericii noastre, conform cărora se constată o îndepărtare a oamenilor de la cuvântul lui Dumnezeu, însuşirea de către unii a bunurilor Bisericii în favoarea lor personală sau chiar în folos străin, considerăm foarte necesar a-1 trimite în vizitaţie pe numitul şi cinstitul Sóti János, predicatorul Devei, protopop al comitatelor Hunedoara şi Zarand, pentru a vizita în mod liber parohiile din comitatele amintite şi a le controla cu sârg enoriaşilor viaţa, moralitatea, comportamentul şi activitatea în domeniul ştiinţelor şi învăţăturilor, a-i convoca la adunare, a-i trage la răspundere, a recupera eventualele înstrăinări de bunuri ale parohiilor şi a le reaşeza în locul lor de odinioară, a le păstra acolo în ordine. De asemenea, să fie reconstruite toate bisericile şi alte clădiri ridicate în cinstea lui Dumnezeu, distruse şi degradate din neglijenţa unora.Tar dacă bunurile înstrăinate ale bisericilor nu vor fi restituite, casele predicatorilor şi şcolile nu vor fi construite, iar slujitorii bisericii, predicatorii, învăţătorii vor reţine venituri ce nu li se cuvin, astfel de oameni, ori de ce categorie ar fi, împuternicitul nostru - pe baza scrisorii noastre, ajutat de Corniţele şi Vicecomitele Hunedoarei şi Zarandului - îi va pedepsi la început cu 12 florini, a doua oară cu 24, pe urmă cei ce persistă în împotrivire aceia să fie citaţi în faţa legii, unde îşi vor primi pedeapsa meritată. în fine, preoţii cu viaţă desfrânată să fie înlocuiţi cu alţii cu frică de Dumnezeu, înzestraţi cu învăţătură, cu o viaţă exemplară, care să procedeze în funcţiile lor conform poruncilor lui Dumnezeu, slujind curat sacramentele primite din partea Domnului. Orice cauză ivită în legătură cu o persoană bisericească să nu fie adresată în altă parte, ci doar judecătorului desemnat de protopop. Prin urmare, dispunem şi poruncim ca, dacă Sóti János, cu scrisoarea noastră în mână, se va prezenta împreună cu asesorii săi în mijlocul vostru, să fie primit în pace pentru a proceda la rezolvarea problemelor de la faţa locului, admiţând retrocedarea eventualelor bunuri însuşite, reconstruirea bisericilor, a caselor parohiale, a şcolilor, manifestând în toate îngăduinţă deplină. VII. 1650 aprilie 12, Alba Iulia. Principele Gheorghe Rákóczi II îl numeşte pe Savul Popa episcop peste cei de confesiunea grecească din comitatele Solnocul Interior şi Mijlociu, Maramureş, Sătmar şi districtul Chioarului, aşezăndu-l în dependenţă de superintendentul. calvin maghiar şi de vlădica din Alba Iulia şi impunându-i spre respectare şapte condiţii, referitoare la propovăduirea Cuvântului divin în limbile română şi ruteană, utilizarea Noului Testament, a Psaltirii şi a Catehismului tipărite la Alba Iulia, reglementarea cauzelor de divorţ, interzicerea sfinţirii persoanelor nedemne, candidaţii la preoţie urmând a ft examinaţi împreună cu vlădica şi superintendentul, cu care va colabora pentru rezolvarea tuturor problemelor importante, în vederea îngrijirii bisericilor şi a reformării/aducerii lor la practicarea adevăratului cult al tui Dumnezeu. Ediţii: Nicolae Dobrescu, Fragmente privitoare la istoria bisericii române, Budapesta, 1905, p. 30-33. Reproducere: după copia contemporană păstrată la Arhivele Naţionale Maghiare, Libri Regii, voi. XXV, p. 205-207. Episcopatus Popae Szavul Graecanici ritus Pastoris. Nos Georgius etc. Memoriae etc. Quod cum nihil christiano Principe aeque dignum, nihil officio suo magis consonum reputemus, quam populorum gubernationi suae divinitus conditorum saluti internae et externae impense, et per diis, ac per noctibus studiis invigilare, tanto autem salutis internae cura praestat, quanto anima corpus excellit, quae rebus humanis tanquam caducis, rejectis, illis incumbit, ea medicatur, quae mentem nostrum ad Deum evehant, et cultum illius sincerum infundant. Hanc vitae supernae et sempiternae curam et modum, dum saepe saepius animo
