Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)

Societate

Domeniul cetăţii Hunedoara în timpul Hunedorenilor

15

fără ca aceştia să obţină vreun rezultat concret. Cel care a stăpânit cetatea efectiv a fost loan Bikli, castelanul cetăţii din 1495. Prinţul loan i-a zălogit cetatea în 1498 pentru 1200 de florini38. A reuşit să înapoieze această sumă - mai precis o sumă ceva mai mare fiind luate în calcul investiţiile făcute între timp de castelan - abia în 150439. Prinţul, proaspăt reintrat în posesia cetăţii nu s-a putut bucura prea mult timp de ea. A murit la 12 octombrie 1504.

7. Cristofor. Fiul lui loan Corvin, a murit de copil la 17 martie 1505. Cu moartea sa, practic s-a stins familia Hunedorenilor pe linie masculină. Domeniile familiei au revenit coroanei, însă regele Vladislav al II-lea, a lăsat o bună parte din proprietăţile Hunedorenilor pe mâna văduvei Beatrix de Frangepan şi fiicei ei Elisabeta, având în vedere poziţia lor socială şi serviciile soţului ei. Astfel a putut păstra Beatrix şi Hunedoara, alături de alte domenii mai semnificative.

8. Elisabeta. Fiica lui loan Corvin. A fost ultimul membru al familiei de Hunedoara, moştenitoare de drept a unei părţi din posesiunile tatălui său. Asemenea fratelui său, a murit devreme, la începutul anului 1508.

Evoluţia domeniului

A. Perioada lui loan de Hunedoara. Aşa cum am amintit, în jurul Hunedoarei, înainte de 1409, exista un district, format probabil în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Nu cunoaştem nici extinderea districtului, nici toate părţile sale componente. Cunoaştem, doar câteva posesiuni care au făcut parte din el. Printre acestea amintim Poeniţa Voinii (terra Polonycza), care mai târziu apare ca şi parte componentă a domeniului Hunedoarei40. Totia (Thoty) de asemenea a făcut parte din district, iar mai apoi din domeniu. Acesta se afla la extremitatea estică a districtului, satul vecin Jeledinţi fiind deja înafara lui41. Mai cunoaştem un singur sat aflat în imediata vecinătate al Hunedoarei, Zlaşti, care în 1414 de asemenea făcea parte din districtul regal al Hunedoarei42. Hăşdat era tot un sat vecin cu Hunedoara, la sud-est de acesta, care însă nu era parte componentă a districtului, iar mai târziu, nici a domeniului43. Prin urmare, cunoaştem doar două posesiuni care constituiau hotarul estic al districtului: Jeledinţi şi Hăşdat. Din aceste date sumare însă nu reiese clar în ce măsură districtul Hunedoarei era un teritoriu compact sau teritoriul său era divizat de către alte proprietăţi. între Hunedoara şi Totia, aflată la est de oraş, se intercalează mai multe proprietăţi despre care nu avem dovezi că în secolul al XI V-lea ar fi aparţinut de district, iar în secolul al XV- lea sigur nu au aparţinut. Deci, se pare că în a doua jumătate a secolului al XIV-lea districtul nu mai era deja un teritoriu compact. Acesta a oferit probabil un cadru de început în interiorul căruia s-a extins viitorul domeniu.

38 DL 37718.

39 DL 37770.

40 HTRTÉ. I (1882), p. 36.

41 Documenta Romániáé Historica. C, Transilvania, XIII, Buc., 1994, nr. 26 (în continuare DRH, C).

42 ZsO, IV, nr. 2208.

43 DRH, C, XIII, nr. 160.