Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
Domeniul cetăţii Hunedoara în timpul Hunedorenilor 1 1 în comitatul Alba. în actul de punere în stăpânire emis de capitlul Transilvaniei ambele greşeli au fost deja corectate. Extinderea domeniului Hunedoarei a fost şi este şi în prezent o temă larg dezbătută în istoriografie. în privinţa domeniului s-au lansat o serie de cifre privind atât numărul satelor componente, cât şi structura sa. Tendinţa era, în general, şi de fapt este şi acum, de a reduce numărul satelor din componenţă. Csânki amintea de vreo 40 de sate, Camil Mureşan - de la care preia cifra şi Ioachim Lazăr - de vreo 35, iar Iosif Pataki de vreo 25 de sate22 23. Toate estimările porneau de la prima descriere a domeniului care datează abia din 1482 şi reflectă o situaţie foarte târzie. Deşi numărul satelor propuse aproape s-au înjumătăţit faţă de primele estimări, această tendinţă mai dă loc şi în prezent unor critici, în ideea de a le reduce şi mai mult. Astfel, Adrian A. Rusu, deşi nu recurge la cifre, prin aluzie la alţi oşteni de curte de origine română ai regelui, care aveau în proprietate 2-5 sate, afirmă, că “donaţia iniţială a privit o posesiune modestă”22. Aşa cum am amintit mai sus, în jurul Hunedoarei s-a format un district, asemănător cu cel al Haţegului. Foarte probabil, ambele aveau aceleaşi trăsături, fiind locuite în principal de români, cu o serie de stăpâniri cu caracter cnezial. Voicu a primit deci o parte din acest district. întrebarea este însă, ce extindere avea teritoriul pe care l-a primit ? Răspunsul este cât se poate de simplu şi îl aflăm din actul regal: possessionem Hwnyadwar, sau mai corect possessionem Hwnyad în actul capitlului. Adică aşezarea Hunedoara cu obişnuitele pertinenţe (păduri, fânaţe etc.), nimic mai mult. Satele districtului au rămas în continuare în proprietate regală. Astfel întâlnim districtul regal al Hunedoarei şi în 1414 când Voicu a fost atenţionat de către vicevoievodul Transilvaniei să înceteze actele de agresiune faţă de locuitorii Zlaştiului24. Dania regelui din 1409 este asemănătoare aceleia din 1404, al căruiei beneficiar a fost loan de Râu de Mori. El. primise atunci o possessio, cea a Nucşoarei cu pertinenţele sale, tot cu titlu de nova donatio. Astfel, atât Cândeştii cât şi Hunedorenii deveneau primele familii româneşti din comitat care deţineau proprietăţi cu drept nobiliar. Posesorii domeniului în perioada Hunedorenilor 1. Voicu. El a fost capul familiei, primul şi principalul beneficiar al donaţiei din 1409. în 1414 era încă în viaţă. A murit cândva anterior anului 1419,1a momentul respectiv fratele său Radu fiind cel care se ocupa de soarta domeniului familial. 2. Radu (Ladislau). Era fratele lui Voicu şi se afla printre cei care au primit Hunedoara în 1409. După moartea lui Voicu el a devenit capul familiei. Purta şi numele de Ladislau, ce ar putea fi un indiciu al catolicizării familiei. în 1419 a cerut capitlului Transilvaniei să transcrie actul de punere în stăpânire din 31 octombrie 140925. Alături de Radu, mai sunt pomeniţi în acest act şi fii lui Voicu-22 Csânki. op. cit.-, Mureşan. op. cit., p. 42; Pataki, op. cit., p. XI. 23 Rusu, loan de Hunedoara ..., p. 37-44. 24 ZsO, IV, nr. 2208. 25ZsO, VII. nr. 105.
