Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
12 Radu Lupe seu Johannes, Johan şi Wayk, fiind prima menţiune a fraţilor lui loan de Hunedoara. Atât Radu, cât şi Voicu, fratele cel mai tânăr, nu mai apar în izvoarele scrise de mai târziu. Spre sfârşitul domniei lui Sigismund principalii protagonişti ai familiei au devenit cei doi fraţi loan. Fratele mai tânăr a murit şi el destul de timpuriu, în 144026. 3. loan de Hunedoara. Numele său figurează de asemenea în actul de donaţie din 1409. La vremea respectivă era încă copil, trecerea lui în actul donaţional fiind un gest rar întâlnit. A devenit capul familiei după moartea unchiului său, Radu. De numele său se leagă atât construcţia unei cetăţi la Hunedoara, cât şi extinderea domeniului din jurul cetăţii. Cetatea, care a devenit centrul domeniului, a apărut în izvoarele documentare abia pe la mijlocul secolului al XV-lea. Pentru prima dată este menţionată într-o suplicaţie a Iui loan de Hunedoara către curia papală în care cerea indulgenţă pentru cei care vizitau capela cetăţii (1443)27. Despre capela din document, dedicată Fecioarei Maria, nu ştim dacă se referă la capela existentă şi astăzi ca parte componentă a cetăţii sau la o altă capelă, însă este evident că cetatea în acel moment se afla într-o stare avansată de construcţie. Atribuirea construcţiei cetăţii lui loan de Hunedoara este susţinută şi de un document din 1482, în care regele Matia enumerând linia de moştenire al cetăţii, îl menţionează pe tatăl său ca primul proprietar28. Deşi se pot deosebi mai multe etape de construcţie a cetăţii, foarte probabil avem de-a face cu un şantier aproape continuu, iar lucrările nu au fost terminate nici la moartea lui loan de Hunedoara. Din momentul obţinerii posesiunii Hunedoarei, în 1409, şi până la începutul carierei politice a lui loan de Hunedoara nu cunoaştem etapele de lărgire a domeniului familial. Nu este exclus ca loan de Hunedoara să fi moştenit doar ceea ce primise tatăl său în 1409, iar extinderea sa să fi avut loc abia mai târziu. Primele posesiuni dinafara Hunedoarei au fost obţinute de fraţii loan încă de la regele Sigismund. Aceste proprietăţi, ca şi cele obţinute de la regele Albert, erau de fapt deţinute ca zălog, prima danie regală obţinând-o de la Vladislav 1 în 1440. Mai multe domenii şi districte obţinute de loan până la 1453 au devenit mai târziu parte componentă a domeniului Hunedoarei. După un lung interregnum, regele Ladislau al V-lea a fost adus în ţară în 1453, iar o serie de schimbări intervenite în perioada precedentă, privitoare la domeniile nobilimii, au fost confirmate de rege. loan de Hunedoara a fost printre primii care a obţinut asemenea confirmări, chiar dacă în privinţa mai multor domenii aflate în mâna guvernatorului dreptul de proprietate era îndoielnic. în 1453 au fost de fapt confirmate numai anumite cetăţi, şi anume acelea care au fost donate de către Vladislav I - domnia căruia nu a fost recunoscută de noul rege —, sau care au fost obţinute în perioada de interregnum 26 Ultima menţiune datează din oct. 1440, când capitlul din Cenad i-a pus pe cei doi fraţi în stăpânirea districtului Bujor (vezi nota 62). Data de pe sarcofagul său din Alba lulia este MCCCCXXVV (corect MCCCCXXXX, adică 1440). 27 Lukcsics P., XV. századi pápák oklevelei, II. Bp., 1938. p. 208. 28 1482: DL 37652-37653.
