Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2000 (4. évfolyam, 1-2. szám)
Instituţii
Privilegiile Scaunului Caşin 13 cauza nesoluţionării gravelor probleme sociale pe care secuimea le ridicase încă la dieta din mai, izvoarele înregistrând chiar zvonuri despre o posibilă răzvrătire a acestora41. Contracararea acţiunilor fusese încercată de Ştefan Báthori încă în lunile iunie-iulie, pe de o parte prin dispoziţia dată în vederea unei conscrieri a populaţiei, menite să elimine abuzurile, iar pe de altă parte prin reglementarea obligaţiilor publice ale secuilor din scaunele Ciuc, Gheorgheni, Caşin şi Odorhei. în acest climat de nesiguranţă, poate şi datorită nesocotirii autonomiei lor de către oficialii din Ciuc, Ştefan Gaşpar din Imper şi Francisc Bernald din Plăieşii de Jos (Felfalu), au solicitat chiar în timpul dietei privilegiul amintit. Eventualele fricţiuni cu scaunul Ciuc sunt sugerate şi de clauza prohibitivă a sancţiunii de la sfârşitul documentului în care principele se adresează tuturor juzilor, hotnogilor, primorilor, primipililor şi secuilor de rând din toate scaunele, dar în special celor din Ciuc {signanter sedis Chyk), pentru a nu-i tulbura pe cei din Caşin în exercitarea libertăţilor lor. Chiar dacă acceptăm o anumită rigiditate a formulelor de cancelarie, desemnarea explicită a scaunului Ciuc este de natură să ajute la identificarea pericolului de care se temeau cei din Caşin. Potrivit unei păreri care a câştigat drept de cetate în istoriografie, Bâthoreştii au introdus în politica lor faţă de secui, în scopul salvării capacităţii lor militare, un element nou: acordarea unor privilegii cu titlu personal, prin care iobagii şi alte categorii inferioare libere erau ridicaţi în rândul drabanţilor sau chiar al primipililor42. Alături de realizarea unor conscripţii militare riguroase, crearea unei categorii numeroase a armaliştilor era destinată să detensioneze societatea secuilor, fără diminuarea forţei militare a acesteia. în limitele aceleiaşi politici se înscrie însă şi protejarea privilegiilor scaunului Caşin, justificată de actualitatea necesităţii de a supraveghea drumurile de acces spre Moldova. în acest context, devine clară disponibilitatea principilor Cristofor Báthori, Sigismund Báthori şi Gabriel Báthori de a confirma şi chiar de a lărgi privilegiile scaunului Caşin. Dacă primii doi s-au rezumat la transumptarea şi confirmarea documentelor din 1571 şi respectiv 1580 (vezi în Anexe doc. nr. VII şi VIII), Gabriel Báthori a mers chiar mai departe. Prin diploma din 10 mai 1608 el îi scuteşte pe secuii din scaunul Caşin de obligaţia de a participa la campaniile militare de orice fel, în schimbul păzirii drumurilor şi cărărilor dinspre Moldova. Din declaraţia reprezentanţilor scaunului s-ar părea că principele recunoştea o stare de fapt, secuii din Caşin fiind lăsaţi lângă casele lor şi de predecesorii lui Gabriel Báthori. Documentul se adresează slujbaşilor scaunelor, în special celor din Ciuc, Gheorgheni şi Caşin, pentru a nu-i obliga pe beneficiari la ridicarea generală sau în alte scopuri. Aceste scutiri noi, dimpreună cu cele mai vechi cuprinse în privilegiul din 1571, au fost din nou confirmate şi documentele transcrise de către acelaşi principe în 20 iulie 1613 (vezi în Anexe, doc. nr. IX). 41 Szádeczky, op. cit., p. 125-128; Jakó, op. cit., p. 47-48; Magyari András, Borbáth Károly, Mişcări sociale în secuime după răscoala din 1562, în voi. Răscoala secuilor, p. 117-124. 42 Jakó, op. cit., p. 49; vezi mai recent studiul fundamental al lui Demény Lajos, A fejedelmi székely politika és a székelyföldi népességösszeírások (1575-1627), ín Székely oklevéltár. Új sorozat, IV, Kolozsvár, 1998, ín special p. 12-24.
