Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1999 (3. évfolyam, 1-2. szám)
Instituţii
110 Sándor Pál-Antal urma obligării în a doua jumătate a secolului al XVII-lea a secuilor liberi la achitarea dărilor faţă de Poarta otomană, şi impunerea iobagilor din Secuime, care mult timp au fost scutiţi de obligaţii faţă de fisc, folosirea terenurilor comunale, statutul iobagilor fugiţi etc.25. ExemplificaţiV, reproducem mai jos câteva reglemenrări: la 5 noiembrie 1610 adunarea generală a scaunului a hotărât: “Dacă cineva aduce cu sine în casa scaunului vre-o sabie sau altfel de armă, topor, secure, puşcă, baston, va plăti trei gira, ce va fi executat pe loc”26. în 1618 au reglementat folosirea uniformă a măsurilor de capacitate: “Multă ceartă a fost până acum în legătură cu mărimea miértéi şi a cupei, a însemnării acestora, [de aceea] domniile lor deliberează astfel, ca de acum încolo vicejudele regal să marcheze mierţa, cupa pentru populaţia scaunului, să poată exista măsură uniformă pentru întreg scaun.”27. Prin hotărârea din 1 martie 1641, legată de procesul lui Torna Zabo din Nicoleşti împotriva comunităţii săteşti din acelaşi sat se aduc, mai bine zis, se redefinesc reglementări despre împărţirea pământurilor: “Deoarece reclamantul solicită pământ de săgeată {nyilat keres) de la săteni, este de acord legea ca atât primorii, primipilii şi dorobanţii care locuiesc în acel sat şi care au împărţit între ei primorilor, primipililor şi dorobanţilor toate părmânturile eliberate din partea nobililor în urma reprimirii libertăţii, să fie reîmpărţite, din care primorilor să li se dea câte 4 săgeţi, primipililor 2, dorobanţilor 1. în afară de acestea pământurile de moştenire stăpânite de primori, pământurile cu brazdă stăpânite de primipili şi dorobanţi să rămână asupra lor neatinse. [Să se dea] şi iobagilor, care suportă sarcinile satului, câte o săgeată.”28. In 1699 s-a reglementat impunerea la dări faţă de fisc a a iobagilor cât şi a nobilior cu o sesie: “Considerând nepotrivit ca în scaunul nostru iobagii noştri să fie mai mult împovăraţi cu darea decât în alte scaune, am decis ca şi aici în scaunul nostru, ca şi în alte scaune oamenii iobagi să dea jumătate de porţie. Pe lângă aceasta există controversă şi în jurul celor de altă stare în privinţa forma dării, [de aceea] s-a hotărât ca acei oameni cu o sesie (edgyházhelyi emberek) care n-au atâţia iobagi, încât darea acestora să egaleze porţia oamenilor cu şase boi, [diferenţa ei,] stăpânii de iobagi trebuie să o achite. Iar acei dintre aceştia care au numai jeleri, vor achita porţia revenită lor separat.”29. Corpul dregătorilor, care conduceau treburile curente ale vieţii publice din scaun, se compunea din: căpitanul scaunului, judele suprem regal, doi vicejuzi regali, notarul scaunului şi asesorii juraţi. Conducere era în mâna a doi dregători cu sarcini de bază diferite: a căpitanului şi a judelui suprem regal. Căpitanul scaunului avea în primul rând funcţie militară, judele suprem regal o avea în schimb pe cea judecătorească. Sarcinile lor, însă, nu erau strict delimitate, amândoi participau atât la rezolvarea sarcinilor judecătoreşti cât şi la 25 Pál-Antal: Marosszek, p. 4-6. 26 Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale, Târgu-Mureş, Arhiva Scaunului Mureş, Protocolul scaunului din 1610 - 1683 (nr. 1), p. 16. 27 Ibidem, p. 97. 28 Ibidem. Protocolul scaunului de judecată pe anii 1641-1645 (nr. 11), p. 19. 29 Ibidem, Protocolul scaunului de judeacată pe anii 1650-1725 ( nr. 5), f. 203.
