Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1999 (3. évfolyam, 1-2. szám)
Instituţii
Sistemul instituţional al scaunului secuiesc Mureş 109 posesiunea sa nobiliară din Târgu-Mureş pe Péter Barrabássy, comandantul pedestraşilor din scaunul Mureş. Dieta de la Sighişoara din 1562 a introdus şi o nouă instituţie, cea a notarului scăunal. Hotărârea prevedea textual: “în scaune să fie notari juraţi, care să fie plătiţi ori de procesuanţi cu acea plată care o dădeau trimişilor pentru munca lor, ori din alt loc, de unde le convine mai mult”2'. Prima menţiune despre notarul scaunului Mureş o deţinem din anul 158622. La sfârşitul secolului al XVI-lea are loc, pentru o perioadă mai scurtă, domnia şi peste părţile ardeleneşti a lui Mihai vodă Viteazul, în alianţă cu secuii, în aceste împrejurări, în 1599, domnitorul a numit în fruntea scaunelor secuieşti oameni de încredere. Căpitanul scaunului Mureş a devenit János Thamásfalvi, nobil secui refugiat în Ţara Românească, unul dintre sfetnicii voievodului muntean23. La sfârşitul anului 1601 principele Sigismund Báthori, revenit la putere, vrând să potolească nemulţumirile secuilor şi să le câştige loialitatea, le-a restabilit privilegiile pierdute după răscoala lor din anul 1562 prin diplomele emise la Deva în data de 31decembrie 160124. Prin aceste scrisori privilegiale secuilor li s-a asigurat, pe lângă redarea libertăţii (eliberarea din dependenţă feudală faţă de principe a secuilor de rând), şi reluarea vieţii instituţionale autonome. Aceste reglementări, completate cu unele prevederi legislative aduse prin hotărâri dietale, au stat la baza autonomiei teritorial-administrative secuieşti până la sfârşitul secolului al XVII-lea. în adunările generale ale scaunului Mureş, principalul organ al autonomiei scaunale, luau parte nu numai primele două stări - a primorilor (fruntaşilor) şi a primipililor (călăreţilor) - ci şi cea a pedestraşilor. Deseori se şi menţionează în preambulul protocoalelor faptul că adunarea generală se ţine în prezenţa celor doi dregători supremi (căpitanul şi judele suprem regal), a viceofîcialilor, a primorilor, primipililor şi a puşcaşilor pedeştri din scaun. în adunările generale se aduceau reglementări ori statute numite constitutio sau deliberatio, cu carater general valabil pentru întregul scaun, care erau necesare pentru garantarea bunului mers al treburilor publice, dar care completau şi golurile existente în legislaţia ţării. Activitatea de creare a statutelor în scaunul Mureş poate fi urmărită din anul 1610, de când s-au păstrat protocoalele scaunului. In protocoalele din perioada anilor 1610-1710 am identificat în total 72 asfel de “constituţii” ori “deliberări”. Acestea se refereau la organizarea scaunelor ambulante criminale, instrucţiuni date trimişilor la dieta ţării, stabilirea anumitor cheltuieli ocazionale, reglementarea unor proceduri judiciare, ocuparea funcţiilor de juzi săteşti, repartizarea şi strângerea dărilor în 21 SzOkl, II, p. 164. 22 Benkő Károly, Marosszék ismertetése (Prezentarea Scaunului Mureş), Kolozsvárt, 1868-1869, p. 80. 3 Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale, Târgu-Mureş, Arhiva Primăriei Târgu-Mureş, Acta Politica, nr.80; Benkő Károly, op. cit., p.63. 24 SzOkl, IV, p. 150-154 (pentru scaunul Mureş) şi V, p. 168-171 (pentru scaunul Ciuc); Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale, Târgu-Mureş, Arhiva familiei Teleki, Miscellanea, nr. 1151, p. 541 (pentru scaunul Kezdi). Privilegiile date celorlalte scaune se pare că nu s-au păstrat.
