Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 2. szám)
Elite
242 loan-Aurel Pop doar spre supraveghere sau pază, Mailat spera desigur să i se accepte calitatea de "domn" sau stăpân al Făgăraşului. Speranţele boierului de la Comăna, ajuns familiar al curţii regeşti, nu s-au împlinit întocmai acum, dar s-au apropiat de împlinire. în 1527, regele Ferdinand dă prin act scris jumătate din cetatea şi domeniul Făgăraşului lui Ştefan Mailat, cealaltă jumătate revenind lui Torna Nádasdy. Dania era însă teoretică, deoarece Ferdinand şi partida sa nu controlau regiunea respectivă din estul regatului. în aprilie 1528, căpitanul de atunci, Nicolae Tömöri, predă cetatea în mâinile lui Petru Perény, voievodul Transilvaniei, aderent încă al lui Zápolya. Perény informează adunarea ţării şi pe Ferdinand despre acest fapt, dar adunarea roagă pe Habsburg să nu decidă soarta cetăţii fără consultarea stărilor transilvane. Ferdinand mai face însă un act fenn de danie în favoarea lui Mailat în 1528. Donatarul nu este însă prea încântat de toate aceste promisiuni şi danii teoretice, din moment ce el nu poate intra efectiv în stăpânirea patrimoniului său. în acest moment, fagărăşeanul trece la Zapolya, care, imediat, îi donează şi el cetatea şi domeniul. La 2 iulie 1528, Mailat comunică braşovenilor că a intrat în posesia efectivă a Făgăraşului şi că are voinţă şi bani să-l ţină în mâinile sale14. Văzându-se stăpân pe domeniul dorit cu atâta insistenţă, "domnul" Mailat trece iarăşi la Ferdinand, pe care-1 sprijină împreună cu armata sa formată din boieri şi supuşi români. După înfrângerea ferdinandiştilor de către oştile moldovene la Feldioara (22 iunie 1529), Mailat se refugiază la Făgăraş, unde îşi găseşte adăpost sigur. La fel se întâmplă şi în 1530, când, după încercarea nereuşită de a-1 pune domn în Ţara Românească pe Moise Vodă şi după o captivitate grea, scapă ajutat de făgărăşeni, care-1 aduc între zidurile cetăţii15. Acuzat că ar vrea să ţină singur Făgăraşul (în februarie 1531, Habsburgul da act de donaţie pentru cetate lui Mailat, Nádasdy şi Zalay) şi incomodat de faptul că Ferdinand nu poate controla Transilvania, Mailat se alătură iarăşi aderenţilor lui Zapolya. Cu ajutorul cumnatului său Nádasdy, boierul de la Comăna rămâne practic stăpânul cetăţii şi al domeniului. După dobândirea calităţii de voievod al Transilvaniei (1534), stăpânirea lui Mailat la Făgăraş devine şi mai puternică. Şi-a constituit aici o advărată curte, cu o cancelarie dispunând de dieci pricepuţi în scrierea latină şi chirilică16. în timpul voievodatului său transilvan, domnul Făgăraşului a stăpânit cetatea şi domeniul in relativă linişte. Abia la 15 august 1539, ameninţat, după intrigile lui Gheorghe Martinuzzi, de oastea trimisă de Zapolya, Mailat se închide în cetate17. Aceasta este asediată dar, ca de flecare dată, rezistă şi trupele trebuie să ridice asediul. în 1540, regele loan Zapolya, bolnav, porneşte el însuşi spre Făgăraş, asediat din nou. însă, la 18 iulie 1540, suveranul moare la Sebeş. Martinuzzi ordonă intensificarea asediului, în vederea prinderii domnului Făgăraşului, dar nu obţine rezultatele scontate. Mailat, cu sprijinul făgărăşenilor, al unor magnaţi din Ungaria, la scutul promisiunilor lui Ferdinand, dorea mai mult ca oricând desfacerea Transilvaniei de Ungaria şi organizarea ei într-un principat condus de el însuşi. Numai că planurile marilor puteri, mai ales ale Imperiului Otoman, erau altele. în vara anului 1541, trupele turceşti, însoţite de cele ale domnilor Ţării Româneşti (Radu Paisie) şi Moldovei (Petru Rareş), trec în Transilvania, împotriva 14 E. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, XV/1, p. 305, nr. DLX. 15 O. Popa, op. cit. (vezi nota 1), 1931, nr. 6, p. 509-510. 16 P. Binder, op. cit. (vezi nota 1), p. 306. 17 O. Popa, op. cit. (vezi nota 1), 1932, nr. 1, p. 24.
